Mutantii din farfurie

Comisia Nationala pentru Securitate Biologica, asa se numeste institutia infiintata de Guvernul Romaniei, trebuie sa ne protejeze de mutantii alimentari. Rostul Comisiei este acela de a supraveghea obtinerea, testarea, utilizarea si comercializarea „mutantilor din farfurie”, pentru ca lucrurile sa nu scape de sub control, asa cum se preconizeaza ca s-ar putea intampla in urmatorii 20 de ani. Chiar este vorba despre o posibila bomba de distrugere in masa, cu efect intarziat.
Oficial, nici un fel de organism modificat genetic nu a primit inca aprobarea pentru a se comercializa in tara noastra. Neoficial, se pare ca mancam la greu cartofi si mazare care… nu sunt cartofi si mazare, ci combinatii genetice de bacterii si plante, cu forme de aliment.
Din textul ordonantei 49/2000 si Legii 214/2002, privind obtinerea si utilizarea organismelor modificate genetic, in general, reiese destul de clar ca aceste produse ale geneticii de ultima ora sunt periculoase atat pentru om, cat si pentru mediul inconjurator. Legea pomeneste explicit despre posibile accidente in utilizarea acestor produsi genetici si despre riscuri asupra sanatatii oamenilor si a mediului. Manipularea produsilor este restrictionata in textul legislativ foarte sever, de parca ar fi vorba despre bombe de distrugere in masa.
Biotehnologia a pus problema mutantilor, in special pe piata alimentara, pe la mijlocul anilor 90. Ideea de la care s-a plecat a fost eficientizarea la maximum a agriculturii, respectiv obtinerea unor soiuri de plante care sa fie rezistente la boli si la daunatori, in asa fel incat sa nu mai fie nevoie de prasile, ierbicide si insecticide. In cazul cartofului, de pilda, s-au combinat cateva tipuri de gene din care a rezultat un cartof-mutant care nu mai este atacat de gandacul de Colorado. In cazul plantei de soia s-a gasit o combinatie genetica in urma careia pe campul unde s-a testat produsul nu a mai crescut decat acea planta modificata, celelalte ierburi, pe care indeobste le numim buruieni, au disparut in totalitate, fara sa fie nevoie de ierbicid. Practic, soia-mutant a distrus orice forma de viata din jurul ei.
Concluzia a fost ca mutantii agricoli cresc repede si bine, si s-a propus atunci dezvoltarea unei agriculturi a organismelor modificate genetic, paralela cu cea normala. Din punct de vedere economic proiectul suna bine, avand in vedere faptul ca populatia planetei este in continua crestere in timp ce suprafetele agricole nu s-au marit de foarte multi ani. Din punct de vedere al securitatii biologice insa, problema este foarte delicata. In primul rand aceste plante-mutant pot dezechilibra sever ecosistemele terenurilor pe care sunt cultivate. Pe de alta parte, specialistii se tem de efectele nocive asupra organismului uman.
„Vorbim aici despre manipularea materialului genetic, de pilda luarea unor informatii de la bacterii si introducerea la o celula superioara. Se obtine astfel un organism nou, care iese din legile naturii. E un domeniu extrem de delicat la aceasta ora. Exista o mare reticenta asupra acestor practici cunoscute sub formula „joaca de-a Dumnezeu”, in special in Europa. Este de asteptat ca manipularea libera a unor astfel de organisme artificiale, adica spargerea tiparelor echilibrului natural, sa produca efecte negative la un moment dat, de o gravitate abia sesizabila acum.
Nu se stie cu exactitate ce se poate intampla, nu a fost suficient timp pentru evaluarea tuturor riscurilor. Deocamdata, organismele modificate genetic se inscriu in limitele toxicitatii normale a alimentatiei moderne. Aici trebuie specificat ca, la aceasta ora, 80 la suta din bolile omului provin de la alimentatie. Dar peste 20-30 de ani sunt de asteptat anumite dezechilibre fiziologice cronicizate ale organismului, mult mai grave, mergand pana la cancer. Asta ca sa nu mai vorbim de posibile dezastre ecologice, urmare a agriculturii cu plante modificate genetic. Acestea sunt motivele pentru care Uniunea Europeana are mari semne de intrebare asupra lansarii lor pe piata. Trebuie sa o repet, incalcarea legilor naturii, ruperea lantului natural, nu a fost si nu va fi niciodata de bun augur. Undeva se va intampla ceva rau, la un moment dat. Tinand cont insa de nevoile crescute de alimentatie ale omenirii, in plina expansiune demografica, se va ajunge la un compromis, asa cum se intampla si in cazul celebrelor „E”-uri”, ne-a declarat Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului de cercetari alimentare din Bucuresti, unul din cei 12 membri ai Comisiei Nationale pentru Securitate Biologica.
Comisia este obligata sa informeze populatia asupra utilizarii acestor produse si sa organizeze consultari cu populatia pe acest domeniu. Din pacate, doar teoretic suntem la nivel occidental, deoarece, practic, monitorizarea este departe de a putea fi aplicata.

Urmărește-ne pe Google News