Naționaliștii au prins aripi la alegerile din Turcia, o veste bună pentru Erdogan și un dezavantaj pentru opozantul Kilicdaroglu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La alegerile parlamentare care au avut loc duminică, grupările naționaliste și extremiste au adunat în total în jur de 22% din voturi, în vreme ce candidatul ultranaționalist de la prezidențiale a adunat și el, în mod neașteptat, peste 5%, scriu France 24, Reuters și Le Monde.
Cuprins:
Politicianul turc Sinan Ogan a lăsat relativa obscuritate pentru faima internațională, după ce s-a clasat pe locul trei în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică.
Evident, ultranaționalistul nu a avut o șansă reală în lupta dintre Recep Tayyip Erdogan și Kemal Kilicdaroglu, care au adunat 49,5%, respectiv 44,9% din voturi și s-au calificat în finala prezidențială din 28 mai.
Ogan a obținut însă nu mai puțin de 5,2% din voturile din primul tur de scrutin, o cotă neașteptat de mare pentru mulți comentatori și potențial importantă, într-o cursă extrem de disputată, care i-a permis politicianului de 55 de ani să se prezinte ca un potențial arbitru al luptei de peste două săptămâni.
Ascensiunea lui Ogan ilustrează importanța majoră a retoricii naționaliste în politica din Turcia, mai ales în context electoral.
La alegerile parlamentare care au avut loc tot duminică, grupările naționaliste și extremiste au adunat în total în jur de 22% din voturi - o tendință care îl ajută pe Erdogan și care explică, parțial, și succesul său electoral, în ciuda tuturor celorlalte vulnerabilități.
„50 de nuanțe de naționalism”
Fost cadru universitar cu un master în drept financiar, Ogan a obținut un doctorat în relații internaționale și științe politice la Institutul de Stat pentru Relații Internaționale din Moscova, înainte de a intra în politică.
Membru al Partidului Mișcarea Naționalistă de extremă dreapta (MHP) - gruparea aliată cu partidul lui Erdogan, Lege și Justiție (AKP), Ogan a fost ales în parlamentul turc din regiunea sa natală Igdir, în estul Turciei, în 2011.
Însă asocierea sa cu acest partid a luat sfârșit în perioada premergătoare referendumului constituțional din 2017, când liderul MHP Devlet Bahceli a susținut propunerea lui Erdogan de transforma Turcia într-o republică prezidențială.
Ogan s-a numărat printre cele câteva figuri de rang înalt din MHP care au ales să nu susțină alianța MHP-AKP. Printre politicienii mai tineri din MHP care nu au fost de acord cu poziția pro-Erdogan s-a aflat spre exemplu Meral Aksener, care între timp a format Iyi (Partidul Bun), o altă grupare naționalistă.
Un alt politician desprins în acel moment din MHP a fost Umit Ozdag, care s-a alăturat Partidului Bun, înainte de a părăsi și această grupare, pentru a forma propria formațiune - Partidul Victoriei (Zafer), de extremă dreapta și antimigrație.
În cursa pentru alegerile din 2023, Ogan și Ozdag și-au unit forțele pentru a forma Alianța Strămoșilor, ultranaționalistă. În acest timp, fosta lor colegă Meral Aksener s-a alăturat Alianței Naționale a lui Kilicdaroglu, mai bine cunoscută sub numele de „Masa celor șase”, după cele șase partide din gruparea dominată de CHP.
Împărțiți între partide și alianțe, cei trei foști politicieni din fostul MHP exploatează în continuare baza ultranaționalistă într-un stat profund preocupat de problema securității, a migrației și a disputelor cu vecinii, scrie France 24.
Este un filon important, care alimentează nu doar aceste partide, dar și principala grupare aflată la guvernare, AKP-ul lui Erdogan, și, într-o oarecare măsură, opoziția lui Kilicdaroglu.
„Există aproape cincizeci de nuanțe de naționalism în Turcia”, a explicat Guney Yildiz, un analist specializat în spațiul turc.
„Principala mișcare politică a Turciei este naționalistă, iar naționaliștii sunt peste tot: ei includ conservatori seculariști și politicienii de stânga. Acest lucru nu lasă prea mult spațiu de manevră politică” pentru candidații care se prezintă la alegeri, a spus el, potrivit France 24.
Cu cine seamănă mai bine Ogan?
După alegeri, observatorii și alegătorii s-au grăbit să se întrebe pe cine va susține Ogan în turul II și dacă sprijinul său va fi decisiv. Lucrurile sunt nuanțate, dar cert este că Kilicdaroglu nu pare să aibă prea mult de beneficiat.
Într-un interviu acordat agenției Reuters, Ogan a declarat că l-ar putea susține pe Kilicdaroglu în turul doi doar dacă candidatul opoziției ar fi fost de acord să nu facă vreo concesie Partidului Democrat al Poporului (HDP), prokurd.
Dar condiția este imposibilă. Deși HDP nu face parte din alianța Masa celor Șase, partidul kurd a susținut candidatura lui Kilicdaroglu în cursa prezidențială.
În plus, Kilicdaroglu a anunțat în mai multe rânduri că vrea să rezolve problema kurdă, că nu va urma practica lui Erdogan de a demite primarii kurzi aleși în mod democratic și că îi va elibera pe unii dintre politicienii și activiștii kurzii arestați.
În schimb, el a primit numeroase voturi în zonele locuite de kurzi.
Și nu a fost vorba doar despre kurzi. Tonul împăciuitor și promisiunea de a trece peste diviziunile din societatea turcă au făcut parte din tonul general al campaniei politicianului de opoziție.
Negocieri vor exista probabil. Atât Erdogan, cât și Kilicdaroglu sunt așteptați să se întâlnească personal cu Ogan în zilele următoare.
Având în vedere opiniile lor conservatoare însă, analiștii și chiar politicienii cred că Erdogan și Ogan sunt aliați naturali.
„Șansele noastre în turul doi sunt foarte, foarte mari. Ogan deține acum cheia”, a declarat pentru Reuters un oficial din cadrul AKP, partidul lui Erdogan.
Dar analistul Guney Yildiz a avertizat că rolul potențial al lui Ogan în turul doi nu ar trebui supraestimat și a subliniat că mare parte din voturile pentru candidatul ultranaționalist au venit de la alegători care pur și simplu nu voiau să susțină unul dintre principalele blocuri politice.
Mai mult, în condițiile în care Erdogan s-a aflat așa de aproape de a câștiga din primul tur, unii analiști cred că actualul șef al statului nici nu are neapărată nevoie de Ogan.
Cartea naționalistă în campania electorală
Mesajul incluziv al lui Kilicdaroglu intră în conflict nu doar cu Ogan, ci și cu cei 22% dintre alegători care au votat pentru mișcările naționaliste și extremiste în alegerile parlamentare de duminică.
Mișcarea Naționalistă (MHP), principalul aliat al partidului de guvernare AKP, a obținut în mod neașteptat peste 10% spre exemplu. Succesul MHP și al celorlalți aliați ai puterii, partidele islamiste, au compensat scăderea AKP, scrie Le Monde.
În plus, simplul fapt că Sinan Ogan a obținut peste 5% din voturi la prezidențiale subliniază faptul că „ultranaționalismul se simte foarte bine în Turcia”, a declarat pentru AFP consultantul în riscuri politice Anthony Skinner.
În campania electorală, și Erdogan a jucat din plin cartea naționalistă, acuzându-l pe Kilicdaroglu că este o marionetă a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizația catalogată drept teroristă, care a dus un război de 30 de ani împotriva statului turc.
„Poporul meu nu va preda această țară unui președinte care a primit sprijin de la Qandil”, a declarat Erdogan, referindu-se la taberele PKK din nordul Irakului vecin.
De asemenea, el a promis că nu-l va elibera pe „Selo” - o referire la liderul încarcerat al HDP, Selahattin Demirtas. Kilicdaroglu promisese că îi va elibera pe Demirtas, pe filantropul Osman Kavala și pe alte personalități de marcă ale opoziției încarcerate, dacă va fi ales președinte.
Mai mult, la un miting de campanie de la începutul acestei luni, Erdogan a difuzat o înregistrare video trucată în care erau inserate imagini din campania lui Kilicdaroglu și imagini cu un militant PKK în uniformă de luptă.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
User Șters 16.05.2023, 16:48
Ghinion