NATO construiește o bază laser în Arctica pentru a contracara Rusia și China. „Avem nevoie de o soluție de rezervă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O nouă bază construită de țările NATO în Groenlanda va folosi fascicule laser extrem de înguste pentru a asigura descărcarea rapidă și masivă de date de la sateliți, în contextul în care statele occidentale caută să-și protejeze comunicațiile de interferențele provocate de actori precum Rusia și China, a declarat compania responsabilă de proiect pentru Newsweek.
Cuprins:
Stația optică terestră urmează să fie ridicată la Kangerlussuaq, în vestul Groenlandei, pe locul unei foste baze militare americane. Tehnologia utilizată este dezvoltată de Astrolight, o firmă lituaniană susținută de Agenția Spațială Europeană.
Inițiativa unor echipe din Danemarca și Lituania
Rusia sporește presiunea asupra statelor NATO din Arctica și regiunile baltice prin acțiuni de „război hibrid”, precum bruiajul comunicațiilor sau deteriorarea cablurilor submarine care transportă date către stațiile terestre ce folosesc frecvențe radio sau fibre optice.
Laserele reprezintă o alternativă mai sigură și un mijloc suplimentar de protecție. Moscova consideră Arctica o parte vitală a apărării sale și o zonă de influență strategică, iar China se prezintă drept „stat cvasiarctic”, justificându-și astfel prezența și activitățile „cu dublă utilizare” - civile și militare.
În tabăra opusă se află Statele Unite - prin Alaska - alături de Canada și statele nordice europene, precum Norvegia. Danemarca este de asemenea o putere arctică prin suveranitatea asupra Groenlandei, chiar dacă administrarea internă a insulei este larg autonomă.
Avansurile Rusiei și Chinei au alimentat criticile fostului președinte american Donald Trump, care a cerut întărirea securității regiunii și chiar achiziționarea Groenlandei pentru protejarea intereselor SUA.
Noua bază laser este o inițiativă a unor echipe din Danemarca și Lituania, ambele membre NATO, iar Astrolight a deschis și o filială în Danemarca pentru a participa la proiect. Compania afirmă că tehnologia sa permite o viteză de descărcare de 10 ori mai mare decât sistemele tradiționale și o lățime de bandă de 10.000 de ori superioară.
Fasciculele laser sunt foarte greu de bruiat
„Am ales Groenlanda pentru că avem nevoie de o soluție de rezervă. Cablurile submarine pot fi avariate și sunt vulnerabile la interferențe din partea altor țări, precum Rusia sau China. Avem nevoie de un sistem mai sigur, mai puțin susceptibil la perturbări și capabil să asigure comunicații stabile cu sateliții”, a declarat cofondatorul și CEO-ul companiei, Laurynas Mačiulis.
Acesta a subliniat că fasciculele laser au și avantajul de a fi extrem de greu de bruiat: „Lățimea unui fascicul laser este de aproximativ o miime de grad. Este atât de îngust încât nu poate fi observat din lateral. Poți detecta laserul doar dacă ești exact în calea lui - ceea ce, având în vedere deplasarea sateliților cu aproximativ opt kilometri pe secundă, este aproape imposibil. De aceea este atât de rezistent”.
El a explicat și că laserele nu au nevoie de licențe de operare, spre deosebire de frecvențele radio, care pot fi restricționate de unele state.
Baza nu are funcție militară
Totodată, tehnologia nu are nicio funcție militară: fasciculele sunt foarte slabe, suficient cât să minimizeze consumul de energie al sateliților și să rămână dificil de detectat. „Nu vorbim aici de arme laser”, a precizat Mačiulis.
Pentru funcționare, comunicațiile optice necesită cer senin, motiv pentru care baza va fi amplasată la Kangerlussuaq, o zonă cu condiții meteo mai stabile decât Nuuk și alte localități din Groenlanda. Astrolight intenționează să construiască cel puțin trei astfel de stații pentru asigurarea redundanței în caz de vreme nefavorabilă.
În prezent, majoritatea datelor de la sateliții polari sunt transmise către o mare stație terestră din arhipelagul norvegian Svalbard, folosind în principal frecvențe radio, iar apoi sunt transportate prin cabluri submarine de fibră optică.
În 2022, unul dintre aceste cabluri a fost avariat în condiții neclare. Un studiu publicat în 2024, intitulat „Haos subacvatic”, estimează că este „foarte probabil” ca deteriorarea să fi fost provocată de un trauler comercial rusesc, Melkart-5, acuzație respinsă de Moscova.
Autorități occidentale suspectează Rusia - și în unele cazuri China - că ar fi implicate în multiple incidente similare în Marea Baltică. Ambele state neagă orice responsabilitate.
