Țările NATO se luptă în culise pentru a stabili un nou lider, arată o analiză Reuters. Cine sunt competitorii cu cele mai mari șanse

Stoltenberg a spus că nu vrea să mai stea la conducerea NATO, dar nu a precizat cum va răspunde dacă i se va cere să mai rămână.

Mulţi membri ai Alianţei ar vrea ca succesorul acestuia să fie stabilit înainte de Summitul NATO care va avea loc la Vilnius, în Lituania, la mijlocul lunii iulie, sau în timpul acestei reuniuni.

Însă asta nu înseamnă prea mult timp la dispoziţie pentru cele 31 de ţări membre să ajungă la consensul necesar pentru a alege un nou lider. Statele NATO i-ar putea cere lui Stoltenberg să îşi extindă mandatul pentru a patra oară.

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat săptămâna trecută că i-ar plăcea să ocupe acest post. Însă, în contextul în care unele guverne vor în premieră o femeie în poziţia de secretar general al NATO, şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, este de asemenea un concurent important.

Reuters notează că, deşi rolul secretarului general este unul public, cursa este extrem de opacă şi se derulează în special prin consultări între lideri şi diplomaţi. Aceste consultări vor continua până când toţii membrii NATO vor conveni că au ajuns la un consens.

Recomandări

Dezvoltatorul imobiliar Nordis, unul dintre cei mai mari din România, a intrat în insolvență

Jamie Shea, fost oficial de rang înalt al NATO, care a lucrat în Alianţă timp de 38 de ani, a spus că liderii vor căuta un politician extrem de pregătit, bun comunicator şi diplomat.

„A menţine familia unită, a ţine pe toată lumea împreună constant, a fi în contact cu toţi aliaţii pentru a te asigura că răspunzi îngrijorărilor lor reprezintă o parte importantă a postului”, a declarat Jamie Shea, care acum face parte din think tank-ul Chatham House.

Wallace și Frederiksen

Mulţi diplomaţi consideră că Wallace are puţine şanse la acest post, deşi este respectat în rândul membrilor Alianţei. Dorinţa unor membri de a alege o femeie este însă în dezavantajul său.

Mulţi ar prefera de asemenea un fost premier sau preşedinte, pentru a se asigura că liderul NATO are influenţă politică la nivel înalt. În vârstă de 64 de ani, Stoltenberg a fost premier al Norvegiei.

Unele state, în special Franţa, vor pe cineva dintr-o ţară din UE, sperând la o colaborare mai strânsă între NATO şi blocul comunitar.

Mette Frederiksen îndeplineşte toate aceste criterii. Deşi spune că nu este candidată, nu a afirmat niciodată că nu ar fi interesată de post. Diplomaţi din NATO declară că, în spatele scenei, ea este o opţiune puternic luată în considerare.

Recomandări

Cum îngroapă România dosarele lagărelor de copii din comunism. Justiția refuză anchetarea infamului program ceaușist de „optimizare socială”

Numele ei a apărut prima dată în discuţie public într-un articol de luna trecută al ziarului norvegian VG, iar Frederiksen s-a aflat din nou în atenţia presei săptămâna aceasta, după ce Casa Albă a anunţat că se va intâlni cu preşedintele american Joe Biden, la începutul lunii iunie.

„Nu aplic pentru niciun post”, le-a spus ea jurnaliştilor miercuri la Copenhaga, aplanând speculaţiile că vizita la Casa Albă ar echivala cu un interviu de angajare pentru şefia NATO.

O sursă familiară cu poziţia SUA a spus că administraţia Biden nu are încă un candidat favorit şi că are loc o „dezbatere intensă” între principalii consilieri.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus că „este prea devreme în acest proces pentru a specula în legătură cu cine va primi sprijinul SUA”.

Dacă ar ajunge în acest post, Mette Frederiksen ar fi al treilea şef al NATO la rând dintr-o ţară nordică. Asta în timp ce unii aliaţii susţin că postul ar trebui să fie ocupat în premieră de cineva din Europa de Est, mai ales în contextul în care războiul declanşat de Rusia în Ucraina a crescut importanţa regiunii pentru NATO.

Recomandări

Diana Șoșoacă, penalizată de Parlamentul European pentru scandalul din iulie. Eurodeputata are interzis în plen și a rămas fără indemnizație timp de șapte zile

Celelalte variante

Printre alte nume vehiculate în discuţiile dintre diplomaţi şi în relatări media se numără şefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, preşedinta Comisiei Europene, germana Ursula von der Leyen, şi şefa adjunctă a guvernului canadian, Chrystia Freeland.

Însă, în opinia unor diplomaţi, Kallas are o poziţie prea dură în privinţa Rusiei din perspectiva unor state membre ale NATO, Berlinul vrea ca Von der Leyen să rămână la Comisie, iar Freeland are dezavantajul că provine dintr-o ţară non-europeană considerată codaşă în privinţa cheltuielilor militare.

Alte nume vehiculate sunt veteranul premier olandez Mark Rutte şi prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez.

Însă Rutte a insistat că nu îşi doreşte postul, iar Sanchez se confruntă cu alegeri generale în a doua jumătate a anului.

Influența lui Erdogan s-ar putea dovedi decisivă

Unii diplomaţi suspectează de asemenea că mulţi dintre candidaţii luaţi în discuţie ar putea fi inacceptabili pentru preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care are mari şanse să fie reales la scrutinul de duminică şi nu ar avea nicio problemă în a bloca un consens în cadrul NATO.

Turcia, alături de Ungaria, blochează aderarea Suediei la NATO.

Numărul aparent mic de candidaţi cu sprijin larg ridică posibilitatea ca mandatul lui Stoltenberg să fie din nou prelungit, poate până la un nou summit NATO, în 2024.

Foto: Profimedia Images

Urmărește-ne pe Google News