NATO se teme de Rusia. Alianța Nord-Atlantică crede că nu-i va putea face față unui eventual atac militar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
NATO se teme de un eventual atac militar al Rusiei. Alianța Nord-Atlantică crede că nu va fi în măsură să contracareze o agresiune rusească în Est, atât timp cât capacitatea sa militară ''s-a atrofiat'' de la sfârșitul ''Războiului Rece'', scrie revista germană Der Spiegel, care se sprijină în afirmațiile sale pe un raport confidențial al Alianței, relatează Agerpres.
''Capacitatea NATO de a susține la nivel logistic o consolidare rapidă în teritoriul foarte întins'', sub responsabilitatea Comandamentului suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), ''s-a atrofiat de la sfârșitul Războiului Rece'', potrivit raportului, despre care revista germană susține că a făcut rost de un exemplar. Conform aceluiași document, ''nu există o garanție suficientă că însăși forța de reacție rapidă (NRF, NATO Response Force) ar fi în măsură să reacționeze rapid și, dacă este nevoie, timp îndelungat''.
Raportul, care ar urma să fie discutat în curând de către miniștrii NATO, descrie astfel o organizație incapabilă să contracareze o eventuală agresiune militară rusească, din cauza în principal ''a unei structuri de comandă dispersate'', rezumă Der Spiegel, în extrase ce vor apărea în ediția sa de sâmbătă.
Această slăbiciune neliniștește îndeosebi țările baltice și scandinave, vecine cu Rusia. ''Știm că trebuie să adaptăm și să modernizăm Alianța și structurile de comandă'', a declarat ministrul norvegian al apărării, Ine Eriksen Soreide, pentru sursa citată.
Președinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, a cerut deja în martie implantarea unui important centru de comandă al NATO pe flancul său estic, în contextul ''amenințării crescânde dinspre Rusia''.
Relațiile dintre Moscova și NATO s-au degradat considerabil după anexarea Crimeii în 2014, apoi la începutul conflictului din estul Ucrainei, provocat de separatiștii proruși.
Ca reacție, Aliații au decis să-și pună trupele în stare de alertă. NRF aproape că s-a dublat, ajungând la 40.000 de oameni. NATO a convenit, de asemenea, să-și consolideze prezența militară în Est, desfășurând patru batalioane începând din 2017 în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.
''Forțele NATO nu au fost de decenii atât de bine pregătite și atât de capabile să se desfășoare'' cum sunt în prezent, a reacționat o purtătoare de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu, refuzând să comenteze informațiile revistei germane.
Aliații au întrerupt practic orice cooperare cu Rusia, dar ei încearcă să mențină un dialog. În acest cadru, ambasadorii celor 29 de țări ale NATO urmează să se întâlnească cu omologul lor rus, Alexandr Grușko, pe 26 octombrie la Bruxelles. Totuși, Apocalipsa, în viziunea lui Putin e un război nuclear între Rusia și SUA.
În ceea ce privește țara noastră, România este o țintă a Rusiei pentru destabilizarea regiunii Mării Negre, conform unei analize publicate pe Foreign Policy Research Institute (FPRI).
Rusia duce un război informațional în care România este o miză puternică pentru a împiedica o alianță a țărilor de la Marea Neagră. Totodată, Moscova militarizează Marea prin intermediul Crimeei. Mai mult, dacă România vrea să își atingă obiectivul de a fi un promotor al democrației și securității în regiune, atunci trebuie să combată tacticile de sabotaj ale Moscovei, arată sursa citată.
Foreign Policy spune că mizarea doar pe componenta militară nu este suficientă și că și spațiul informațional contează pentru contracararea amenințărilor rusești. Este greu de cuantificat în ce măsură un război al informației poate distruge securitatea regională, dar este totuși o vulnerabilitate majoră. De asemenea, solidaritatea și cooperarea regională este vitală, fără a înlocui totuși importanța unor instituții ca NATO și UE.
