NATO, „vanatoarea securistilor” si o morala

Ce-ar zice, oare, Corneliu Coposu, daca, prin absurd, ar avea cum sa vada, din lumea „de dincolo” ce se intampla in Romania de azi?! Ironia sortii: vanatoarea „securistilor”, clamata, dorita si urmarita de taranisti de-a lungul anilor, dar nedusa la indeplinire, va fi aplicata, se pare, de mostenitorii fostului FDSN, apoi PDSR, acum PSD. Adica tocmai de oamenii lui Ion Iliescu, care, in zorii tinerei democratii romanesti de dupa 1989, a fost un adversar al acestei idei! Despre ce e vorba? Pe scurt, NATO se teme ca elemente de varf ale structurii fostei Securitati ar putea avea acces la informatii secrete, asa ca a cerut, se pare, Bucurestiului, o epurare masiva a aparatului de stat. Iar Bucurestiul, pentru care NATO a devenit un pariu egal cu „a fi sau a nu fi”, de voie – de nevoie va trebui sa-i scuture pe securisti din randurile sale. PSD ne-a anuntat ca „vanatoarea” nu-i va ocoli nici macar pe ministri! Ca o fi bine, ca n-o fi bine, n-are rost sa comentez aici si acum. Au curs valuri de cerneala in presa postdecembrista pe tema „fostilor securisti”. Fara sa ma implic intr-o pledoarie pro sau contra, voi spune doar ca incercarea la care sunt supuse acum autoritatile romane, de NATO, are o singura morala. Una pentru demnitari: in viata, totul se plateste (sau se afla!), mai devreme sau mai tarziu! In caz ca vrei sa fii persoana publica, cu functii de raspundere, e bine sa te uiti cu atentie la trecut!

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE