Ne-a scris cu gura ca sa ii facem rost de maini

A citit in Libertatea de transplantul de maini

Mai greu ii vine sa se imbrace sau sa manance dar aici are mare noroc cu sora sa, care a ajuns sa-i faca chiar si baie. „Nu avem ce face, ne-am obisnuit cu greul ca ne-a batut Dumnezeu. il ajut cat pot, chiar daca am si eu familie, ca mi se rupe inima cand il vad ca incearca sa fie si el ca toti ceilalti baieti de varsta lui. Tare mi-as dori sa nu-l mai vad plangand si sa aiba o viata normala, ca ne chinuie pe toti”, spune Elena Belehuz, sora lui Constantin. Daca in loc de mana stanga, Constantin are o bucata de scandura cu care se mai ajuta din cand in cand, la cea dreapta are o proteza veche de 14 ani pe care a prins-o acum cu scoci si sarma ca sa nu-i cada.
Cum toata familia traieste doar din pensia de handicapat a baiatului, parintii au incetat sa mai spere ca isi vor vedea vreodata copilul asa cum a fost. Disperata, mama lui Constantin, Eugenia, s-a oferit sa-i dea bratele ei numai sa-si vada fiul ca toti ceilalti: „Eu sunt la pat de 6 ani. Sunt bolnava cu inima si in curand am sa mor. Nu am ce sa-i ofer, ca suntem saraci si abia avem ce pune pe masa. Macar mainile sa i le dau, ca e tot ce am”, suspina mama lui Constantin. Cand nimeni nu mai avea nici o speranta, Constantin a vazut un material in Libertatea.
Vestea ca seful sectiei de chirurgie plastica de la Spitalul Floreasca, prof. Ioan Lascar, ar putea face transplant de membre a fost pentru el o raza de lumina. Asa ca a pus pixul in gura si s-a pus pe scris redactiei. Pentru ca o operatie ar costa peste 50 de mii de euro si poate fi facuta doar in Italia, tanarul si-a pus toate sperantele in medicul Ioan Lascar, care, dupa parerea sa, este singurul care ii poate oferi odata mainile noi-noute cu care sa-si poata imbratisa parintii si sora.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE