Runda de convorbiri diplomatice desfășurată la Miami între reprezentanții Ucrainei, ai Statelor Unite, ai statelor europene și ai NATO s-a încheiat brusc, înainte de termenul stabilit inițial. Reuniunea, considerată un pas crucial pentru identificarea unor soluții de dezescaladare și pentru pregătirea țării de sezonul rece, s-a oprit definitiv după prima zi de negocieri, fără a mai continua cu cea de-a doua sesiune prevăzută în agenda oficială, relatează agenția ucraineană Unian.
Cuprins:
Informația privind sistarea discuțiilor a fost confirmată de jurnalistul Alex Raufoglou, corespondent principal pentru Radio Liberty, care a transmis că întâlnirea nu va mai avea o continuare.
„Nu va exista o a doua zi. Negocierile de la Miami s-au încheiat mai devreme decât era planificat”, a transmis Alex Raufoglou.
În ciuda închiderii premature a summitului, emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, a susținut că schimbul de opinii a fost unul constructiv, menit să orienteze viitoarele contacte dintre Washington și Moscova.
Potrivit declarațiilor oferite de Steve Witkoff, agenda convorbirilor de la Miami a acoperit o paletă largă de teme critice în ajunul iernii.
Delegațiile au analizat măsuri de urgență pentru asigurarea rezilienței energetice a Ucrainei, menținerea rutelor de export pentru cereale, dar și arhitectura de securitate pe termen lung necesară pentru protejarea Europei și prevenirea unor viitoare agresiuni militare.
Discuțiile au atins și subiecte strategice privind reconstrucția postbelică, stimularea economiei ucrainene și susținerea parcursului de aderare a țării la Uniunea Europeană.
La masa negocierilor, reprezentanții speciali ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, intenționau să avanseze noi propuneri pentru depășirea impasului diplomatic.
Delegația de la Kiev, a cărei sosire în Statele Unite fusese anunțată de președintele Volodimir Zelenski pe 8 octombrie, a fost una de nivel înalt.
Din echipă au făcut parte David Arakhamia, liderul facțiunii politice „Slujitorul Poporului”, Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, Kirilo Budanov, șeful Biroului Prezidențial, și Serhii Kisliția, prim-vicepreședinte al Biroului Președintelui.
Atmosfera de la masa negocierilor a fost profund perturbată de deciziile paralele adoptate la Washington.
Pe 9 octombrie, președintele american Donald Trump a făcut public faptul că a purtat o convorbire telefonică „foarte reușită” cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în urma căreia a decis ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină rusească.
Anunțul a stârnit o reacție extrem de vehementă din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a catalogat decizia drept „absolut teribilă”.
Liderul de la Kiev a acuzat Casa Albă că îi oferă un cadou financiar uriaș lui Vladimir Putin, punându-i la dispoziție miliarde de dolari suplimentari care vor alimentat direct mașina de război a Moscovei.
Mai mult, Zelenski a afirmat deschis că prezența echipei diplomatice ucrainene la Miami a fost transformată într-o simplă „acoperire” mediatică și politică, în timp ce la nivel înalt se perfectau înțelegeri comerciale privind combustibilul rusesc.
În timp ce reprezentanții americani încercau să mențină un ton optimist cu privire la rezultatele reuniunii de încheiere din Florida, semnalele venite direct de la Moscova au confirmat lipsa de deschidere a Rusiei pentru compromis.
Iuri Ușakov, consilierul pe probleme de politică externă al președintelui rus, a dezvăluit că, în cadrul aceleiași convorbiri telefonice purtate cu Donald Trump, Vladimir Putin a respins ferm posibilitatea de a începe discuții de pace în condițiile actuale.
Reprezentantul Kremlinului a reiterat că Federația Rusă își va continua acțiunile militare pe frontul din Ucraina până când își va atinge absolut toate obiectivele stabilite la debutul invaziei.