Nicu Vlad isi vede familia o data pe an

S-a spus despre el ca e “frumos ca Adonis si puternic ca Hercule”. Presa internationala a fost ani de-a randul la picioarele marelui campion Nicu Vlad. La 43 de ani, “stapanul halterelor” n-a putut renunta definitiv la marea sa pasiune. A ramas “in domeniu”, fiind antrenor al lotului olimpic. “Imi ramane foarte putin timp pentru propria persoana”, ne-a marturisit Nicu Vlad.

A concurat la aproape toate categoriile de greutate, incepand cu 56 kg si terminand cu 108 kg. Iar acum nu mai calca in sala decat pentru a-i antrena pe altii. “Ar trebui sa ma mai ocup si de mine, dar din pacate nu o mai fac, nici macar de intretinere. Mai merg la sala, dar nu constant, sunt perioade cand ma duc de 3 ori pe saptamana si perioade cand nu ajung deloc o luna de zile. Si atunci poate mai fac o sauna, un bazin, dar greutatile ies din discutie. Uneori mai fac ture de stadion, la pas, dar nu pot numi asta antrenament. Am facut destul cand am fost sportiv ca sa ma mai omor si acum cu asta”, isi justifica Nicu absenta in lupta cu fiarele. Pentru ca cineva tot trebuie sa spele “rusinea “ familiei,  sotia sa, fosta canotoare, ii da lectii de perseverenta. “Mi-as dori ca elevii mei sa fie la fel de muncitori ca ea”.

Campionul tine la familia sa ca la ochii din cap. Se vad insa rar, doar o data pe an, pentru ca-i desparte distanta Bucuresti – Australia. Din 1993, de pe vremea cand i se acorda cetatenia australiana, au o casa acolo, iar sotia si cei doi copii au preferat sa ramana pe indepartatul continent. “Copiii s-au adaptat mai bine sistemului de scolarizare australian. Eu reusesc sa ajung acolo doar o data pe an, pentru o luna de zile, cat am concediu. Au fost dati cand am petrecut Sarbatorile acolo, alteori am fost la ai mei in timpul verii. Cateodata, mai vin si ei in Romania”. Fetita este in clasa a VIII-a si se descurca foarte bine la engleza. Baiatul va face 15 ani in august, dar n-a mostenit pasiunea tatalui pentru haltere, fiind atras mai mult de fotbal.

Majoritatea timpului si-l petrece in tara, printre concursuri, antrenamente si responsabilitatile de presedinte al Federatiei Romane de Haltere. A fost numit in aceasta functie in 1997, la un an dupa retragere. Ca antrenor coordonator al lotului olimpic al Romaniei, el s-a intors recent de la Europenele din Polonia cu doua medalii de aur, 4 de argint si una de bronz. Toate obtinute de o echipa formata din 5 baieti si 4 fete. “Eu mi-am facut „numarul”. Acum e randul tinerilor sa iasa in fata si sa se afirme”.

Pentru ca o pasiune nu moare asa usor, halterele sunt in continuare punctul de reper in jurul caruia se invarte universul sau. 

“Am mai cochetat cu alte activitati, dar nu a tinut, pentru ca nu pot sa ma impart in mai multe locuri si sa le fac pe toate bine. Am facut transport international, imi cumparasem niste masini, dar am renuntat si le-am vandut pe toate. Am incercat si cu materiale de constructii si export de vin. Fiecare a avut cate un timp”, ne povesteste Nicu Vlad. Acum se gandeste sa importe vin din Australia, dupa ce a exportat cu succes in Rusia soiurile romanesti.

Nicu Vlad a vizitat recent scoala “Canina Kris” pentru a se interesa de cateva metode de dresaj. Superbul exemplar
din imagine seamana foarte bine cu unul din cainii campionului

Are 10 caini Ciobanesti

Campionul ne-a marturisit ca are foarte putin timp la dispozitie pentru alte pasiuni. Unul din marile sale regrete este ca nu se poate ocupa suficient de cainii lui. Are 10 exemplare din rasa Ciobanesc caucazian, insa prefera sa-i tina pe la parinti, in Galati si la socri, in Targoviste.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE