UPDATE ora 14.00 Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean, senator PSD, a declarat joi, pentru News.ro, referitor la iniţiativa cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, că este „o obsesie recurentă” a celor care promovează acest tip de autonomie „politică cu fundament etnic”, iar el nu dă „niciun fel de şansă de reuşită” acestui proiect în Parlament.

La rândul lui, Liderul deputaţilor UDMR, Attila Korodi, a declarat, referitor la iniţiativa cetăţenească privind declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, că este momentul să se discute „foarte deschis” despre instrumentele pe care le foloseşte România pentru protecţia minorităţilor, iar UDMR va decide în şedinţa grupurilor parlamentare dacă va susţine în Parlament acest proiect.

Iniţiativa legislativă stabileşte, potrivit News.ro, „statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc” şi a fost elaborată de un comitet de iniţiativă format din 10 persoane: Arus Zsolt Istvan, Elekes-Jozsa Martin, Baico Zsigmond, Kercso Attila, Marton Csaba, Czink Attila, Kolcsar Gheza, Takacs Jozsef, Cziriak Karoly, Kovacs Laszlo.

Iniţiativa cetăţenească a fost susţinută de fostul europarlamentar Laszlo Tokes, care, în 2015, a fost ales preşedinte al comisiei de iniţiativă. Iniţiativa a fost susţinută în parteneriat cu CNS (Consiliul Naţional Secuiesc). Tokes nu se regăseşte însă în lista membrilor comitetului de iniţiativă înregistrată oficial prin publicarea în Monitorul Oficial.

Proiectul este însoţit de un aviz negativ al Consiliului Legislativ, care arată că se încalcă prevederi constituţionale, pentru că „vizează, practic, crearea unei entităţi statele distincte, paralelă cu statul naţional unitar român”. Avizul Consiliului Legislativ este, însă, doar consultativ.

Ce prevede inițiativa privind autonomia Ţinutului Secuiesc

Potrivit iniţiativei, „ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”.

Ţinutul Secuiesc va deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, cu drept de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor specifice (inclusiv adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii). Articolul 3 din propunere prevede că „autonomia regiunii nu afectează integritatea teritorială şi suveranitatea statului român”, pentru că deciziile vor fi luate în Ţinutul Secuiesc prin delegarea de competenţe.

Teritoriul regiunii autonome ar urma să fie format din actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş.

Regiunea autonomă va fi împărţită în 8 „scaune”, reprezentând teritorii tradiţionale secuieşti, fiecare cu o reşedinţă. În Ţinutul Secuiesc va fi instituită şi limba maghiară ca limbă cu statut oficial. Ea va putea fi folosită în învăţământ, în cultură, în justiţie şi în administraţie.

În privinţa administraţiei regionale, Ţinutul Secuiesc va avea un Consiliu de Autoadministrare, o Comisie de Autoadministrare şi un preşedinte, precum şi alte autorităţi locale, la nivelul fiecărui scaun, care oglindesc actuala organizare din România.

Consiliul de Autoadministrare va fi autoritatea administrativă autonomă a Ţinutului, urmând a fi compus din consilieri regionali, aleşi prin vot direct, pe o perioada de 4 ani. Instituţia va fi însărcinată cu organizarea instituţiilor şi va reprezenta regiunea, cu unele competenţe apropiate Consiliilor Judeţene. Comisia de Autoadministrare va avea rolul unui organ executiv, cu membri desemnaţi, care vor aplica deciziile Consiliului şi va exercita funcţii de control şi administrare, precum şi bugetare. Articolul 33 al iniţiativei prevede că această Comisie va putea „dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio”. Tot Comisia va fi cea care va numi funcţionari publici în diverse funcţii, prin concurs, iar legea interzice orice formă de discriminare în aceste numiri, pe motive de etnie, religie sau domiciliu.

Preşedintele Ţinutului Secuiesc reprezintă regiunea ca întreg şi este ales de către cetăţeni prin alegeri libere şi generale, prin vot secret şi direct, pe o perioadă de 4 ani. Legea instituie o limită de două mandate pentru preşedinţi. Preşedintele va putea fi eliberat din funcţie prin decizie a două treimi dintre membrii Consiliului.

Potrivit expunerii de motive, Ţinutul Secuiesc este o „regiune istorică cu un trecut aparte”, care s-a bucurat de o largă autonomie, indiferent de statul din care făcea parte, inclusiv în timpul regimului comunist. Iniţiatorii susţin că propunerea lor se bazează pe principiul subsidiarităţii, ca una dintre „valorile de bază ale tuturor ţărilor Europei”, care spune ca toate comunităţile locale să aibă un cuvânt de spus în privinţa treburilor care prezintă interes pentru ele.

Iniţiatorii critică întârzierile în procesul de regionalizare a ţării şi, de aceea, consideră „utilă implementarea unui proiect-pilot, care să demonstreze că regionalizarea chiar este o soluţie şi pentru România”. Ei invocă şi referendumul „neoficial” în care 99,8% din participanţi, respectiv peste 210.000 persoane, au votat pentru crearea unei regiuni administrative cu „prerogative sporite”.

Iniţiativa legislativă cetăţenească este a doua tentativă de a declara, prin lege, autonomia Ţinutului Secuiesc. O lege iniţiată de parlamentarii UDMR pe această temă a fost respinsă definitiv în anul 2012, după 7 ani în care ea a rămas nediscutată în Parlament. UDMR a lansat un alt proiect privind autonomia Ţinutului Secuiesc în 2014, însă acesta nu a fost depus în vreo formă în Parlament.

Potrivit Legii 189/1999, privind dreptul cetăţenilor la iniţiativă legislativă, după elaborarea iniţiativei ea trebuie publicată în Monitorul Oficial, existând un termen de 6 luni în care proiectul poate fi depus în Parlament. La depunere, iniţiativa trebuie să fie însoţită de minimum 100.000 de semnături, care, potrivit Constituţiei, trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Listele de semnături vor trebui atestate de către primăriile din localităţile de unde au fost strânse. După ce vor fi îndeplinite formalităţile, iar iniţiativa este depusă la Parlament, ea va fi transmisă Curţii Constituţionale pentru un aviz.

„Aveam amețeli, stări de leșin”. Mărturie cutremurătoare făcută de un fost campion al României, doctorul s-a uitat la el și în 10 secunde i-a spus ce boală are
PARTENERI - GSP.RO
„Aveam amețeli, stări de leșin”. Mărturie cutremurătoare făcută de un fost campion al României, doctorul s-a uitat la el și în 10 secunde i-a spus ce boală are
Cine este, de fapt, soția lui Mihai Gâdea. Cu ce se ocupă Agatha Kundri
Playtech.ro
Cine este, de fapt, soția lui Mihai Gâdea. Cu ce se ocupă Agatha Kundri
Filmul dispariţiei lui Dumitru, românul care a stat 13 ani în congelator, la morga din Valencia: "Am sperat că este în viaţă"
Observatornews.ro
Filmul dispariţiei lui Dumitru, românul care a stat 13 ani în congelator, la morga din Valencia: "Am sperat că este în viaţă"
Horoscop 6 mai 2021. Leii ar fi bine să se informeze foarte serios, înainte de a lua decizii sau a trage concluzii
HOROSCOP
Horoscop 6 mai 2021. Leii ar fi bine să se informeze foarte serios, înainte de a lua decizii sau a trage concluzii
Prima reacție a prințului Emanuel de Liechtenstein despre împușcarea ursului Arthur
Știrileprotv.ro
Prima reacție a prințului Emanuel de Liechtenstein despre împușcarea ursului Arthur
Un fotbalist a rupt tăcerea despre plecările în masă de la Viitorul: "De asta Hagi nu s-a înţeles cu jucătorii cu experienţă"
Telekomsport
Un fotbalist a rupt tăcerea despre plecările în masă de la Viitorul: "De asta Hagi nu s-a înţeles cu jucătorii cu experienţă"
Trucuri de la un nail artist pentru manichiură french la tine acasă (Publicitate)
PUBLICITATE
Trucuri de la un nail artist pentru manichiură french la tine acasă (Publicitate)