Noi soluții la Cernavodă pentru cota Dunării: Barje ancorate și un dig de piatră la priza de răcire a centralei

Dragarea canalelor este considerată o soluție cu efect imediat

Dragarea canalelor reprezintă soluția cu cel mai rapid efect, permițând o redistribuire mai echilibrată a apei între brațul Bala și Dunărea veche, actualmente 85%-15%.

„Dragarea unor canale de 30 de metri lățime și minimum 2 metri adâncime va facilita un flux crescut către Dunărea veche, reducând aluviunile și sprijinind fluxul de apă spre Cernavodă”, a declarat Guvernul.

Totuși, nivelul foarte scăzut al Dunării complică operațiunea. „Există riscul blocării navelor în bancuri de nisip sau al operării cu nave cu pescaj mic, ceea ce reduce eficiența lucrărilor”, a mai explicat Executivul. În plus, lipsa de utilaje mobilizabile pe brațul vechi al Dunării agravează situația.

Barje vor fi ancorate pentru devierea curentului

Sub podul de la Cernavodă, au fost amplasate barje pe o lungime de 200 de metri, dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului. Acestea urmăresc să direcționeze curentul spre șenalul navigabil și zona prizei de răcire.

„Testul verifică efectele unui epiu permanent din piatră, planificat pentru a proteja zonele dragate și a dirija curgerea apei”, menționează Guvernul, într-un comunicat.

Un nou dig de piatră va fi construit pentru stabilizarea nivelului

Un dig scurt de piatră, denumit epiu, va fi construit în aval de podul de la Cernavodă. Acesta va avea o lungime de 150 de metri și va fi vizibil deasupra apei. Guvernul a decis încă de la finalul săptămânii trecută să trimită Armata la Cernavodă, din cauza nivelul extrem de scăzut al Dunării.

„Rolul digului este să împingă apa spre partea mai adâncă a fluviului, protejând gura Canalului Dunăre–Marea Neagră și priza de răcire a centralei nucleare”, se arată în comunicatul Executivului. În timp, această structură ar putea contribui la formarea unei albii mai adânci și mai stabile.

Soluții suplimentare în zona Canalului Dunăre–Marea Neagră

Pentru suplimentarea debitului necesar procesului de răcire, se analizează instalarea unui dig mobil gonflabil pe canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei.

„Această soluție poate fi implementată rapid, în maximum o zi, și completată cu pompe pe barje pentru a asigura debitul necesar”, afirmă Guvernul. Apa din Canalul Dunăre–Marea Neagră ar putea fi utilizată în tandem cu pompajul, în situații critice.

Centrala nucleară de la Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe și generatoare, pentru a menține răcirea reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat chiar și în condiții extreme.

„În cazul în care debitul apei rămâne insuficient, răcirea se va face în circuit închis, utilizând apă demineralizată obținută din echipamentele centralei și completată din surse suplimentare, dacă este necesar”, explică Guvernul României.

Dunărea înregistrează cel mai scăzut debit din istorie

Conform datelor oficiale, Dunărea a atins cel mai mic debit din istoria documentată, de aproximativ 1.300 m³/s, comparativ cu media anuală de 5.500 m³/s la intrarea în țară, la Baziaș.

„Aceste condiții hidrologice extreme pot reduce eficacitatea unor măsuri, motiv pentru care fiecare intervenție este testată etapizat și ajustată, dacă este necesar”, a subliniat Executivul.

Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă va funcționa timp de 30 de zile, urmând să prezinte, până pe 13 septembrie 2026, un raport final care va include soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare necesare. Autoritățile au promis să informeze periodic populația despre progresul lucrărilor și nivelurile Dunării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro