Experți: Noile generații de terapii genetice ridică serioase dileme etice. Cine își va permite noile tratamente
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Medicamentele bazate pe editarea genelor vor revoluționa tratamentele pentru afecțiuni hematologice, cardiace și chiar pentru bolile neurodegenerative înainte de sfârșitul deceniului, dar costul lor va face ca acestea să fie inaccesibile pentru mulți pacienți, avertizează un grup de experți de renume mondial.
Potrivit The Guardian, oamenii de știință spun că vor urma probabil teste de editare genetică pe embrioni și, deși procedura are aplicații clinice limitate, unii se tem că clinicile de fertilitate ar putea adopta tehnologia și oferi servicii de editare genetică în măsură să alimenteze „un nou tip de tehnoeugenie”.
Vorbind înaintea celui de-al treilea Summit internațional privind editarea genomului uman, care începe luni la Institutul Francis Crick din Londra, profesorul Jennifer Doudna, laureat al premiul Nobel pentru chimie în 2020 pentru editarea genelor, a declarat:
„Vom vedea cu siguranță terapii genomice pentru boli de inimă, boli neurodegenerative, afecțiuni oculare și altele, și, posibil, și unele terapii preventive”.
„Unul dintre cele mai mari și mai realiste riscuri este că persoanele care ar putea beneficia cel mai mult de ele nu vor putea să le acceseze sau să și le permită”, a avertizat acesta.
Profesorul Françoise Baylis, filosof la Universitatea Dalhousie din Canada, a declarat că prețul noilor terapii va fi prohibitiv pentru o mare parte din populația globală, o situație care ar putea „amenința grav” obiectivul ca toți oamenii să se nască egali.
Experții, care variază de la geneticieni și cercetători în domeniul sănătății publice până la bioeticieni și filosofi, se așteaptă ca un val de terapii de editare a genelor să ajungă în clinici în următorii aproximativ cinci ani.
Acestea vor corecta mutațiile care cauzează boli în țesuturile și organele pacienților și vor deveni din ce în ce mai sofisticate pe măsură ce cercetătorii vor descoperi cum să facă mai multe modificări deodată și să ajungă în zone dificile, cum ar fi părțile din creier afectate de boli neurodegenerative.
Autoritățile de reglementare din SUA, Europa și Regatul Unit ar putea aproba prima terapie de editare a genomului în cursul acestui an, un tratament pentru boala celulelor secerătoare, o tulburare de coagulare a sângelui.
Aceeași tehnologie deschide calea pentru terapii care să îmbunătățească sănătatea oamenilor, pentru a-i face mai rapizi, mai inteligenți, mai puternici sau mai rezistenți la boli.
La prețuri de milioane de dolari pe injecție, editarea genelor este astăzi prohibitiv de costisitoare. Dar dacă prețurile scad substanțial în următoarele decenii, există riscul ca, indiferent dacă beneficiile sunt dovedite sau nu, clinicile de fertilizare in vitro să înceapă să ofere servicii.
Viitorii părinți s-ar putea simți obligați să o folosească aceste servicii pentru a-i oferi copilului lor „cea mai bună viață”, a declarat Baylis, alimentând un „nou tip de tehnoeugenie”.
