Nave militare ruse au fost detectate în apropierea gazoductelor Nord Stream, înainte de producerea exploziilor, arată o anchetă de presă

Nave militare rusești capabile să efectueze operațiuni subacvatice au fost identificate în apropierea locului în care au avut loc exploziile ce au avariat conductele Nord Stream, înainte de producerea deflagrațiilor, susține o anchetă a televiziunilor DR din Danemarca, NRK din Norvegia, SVT din Suedia și Yle din Finlanda.

Navele au fost localizate prin interceptarea comunicațiilor marinei ruse și cu ajutorul imaginilor din satelit. Jurnaliștii televiziunilor nordice nu trag o concluzie clară cu privire la activitatea navelor și nici nu spun că Rusia este responsabilă pentru sabotaj, dar ridică semne de întrebare cu privire la mișcările neobișnuite ale vaselor, scrie BBC.

Exploziile subacvatice care au avut loc pe 26 septembrie anul trecut au avariat cele două conducte Nord Stream – construite pentru a transporta gaze din Rusia către Europa. Cauza exploziilor este încă neclară, deși, într-o primă fază, unii oficiali europeni au sugerat că Moscova ar fi de vină.

Investigații oficiale au încă loc în țările apropiate de locul exploziilor, dar până în prezent, autoritățile s-au limitat să spună că deflagrațiile au fost mai degrabă rezultatul unui sabotaj decât al unui accident.

Ancheta televiziunilor nordice se bazează pe mișcările navelor rusești în perioada premergătoare exploziilor. Printre aceste nave se numără vasul de cercetare rusesc Sibiriakov, remorcherul SB-123 și o a treia navă din flota navală rusă pe care jurnaliștii nu au reușit să o identifice după nume.

Aceste nave au avut emițătoarele oprite, dar jurnaliștii care au făcut ancheta spun că au reușit să le urmărească mișcările, folosind interceptarea comunicațiilor radio dintre vase și bazele navale rusești.

Potrivit înregistrărilor, prima navă a plecat de la o bază navală rusă din Kaliningrad înainte de a ajunge în apropierea conductei, pe 7 iunie.

Un mesaj radio plasează nava direct deasupra Nord Stream 2, apoi undeva mai la nord, în apropierea conductei Nord Stream 1. Vasul a petrecut ore întregi în zona în care conducta se află la o adâncime de aproximativ 80 de metri și unde ar fi avut loc ulterior unele dintre scurgeri.

O altă navă, Sibiriakov, a sosit pe 14 iunie și a mers în aceeași zonă, aproape de Nord Stream, unde a rămas până a doua zi. Sibiriakov poate fi folosit pentru a sprijini și salva submarine și are capacitatea de a efectua operațiuni pe fundul mării, potrivit experților intervievați de televiziuni.

Mișcările au fost urmărite de un fost ofițer britanic de informații navale, care a lucrat la interceptarea Flotei rusești din Marea Baltică până la pensionarea sa, în 2018. Ofițerul anonim spune că a folosit informații din surse deschise și comunicații radio pentru a-și desfășura cercetările.

O a treia navă, remorcherul SB-123, a navigat spre zonă în seara zilei de 21 septembrie. Jurnaliștii care au participat la ancheta de presă spun că au interceptat comunicații ce sugerează că SB-123 s-a aflat în apropierea conductelor și a zonelor de explozie până a doua zi.

Și Comandamentul Apărării din Danemarca a confirmat o anchetă separată de presă potrivit căreia o navă de patrulare daneză a făcut 26 de fotografii ale unei nave rusești de salvare a submarinelor în zonă cu câteva zile înainte de explozii. Site-ul danez Information.dk a relatat că nava cu pricina, identificată drept SS-750, a plecat din Kaliningrad și s-a aflat în apropierea insulei Bornholm pe 22 septembrie 2022.

Remorcherul SB-123 este, de asemenea, menționat în materialul publicat de site-ul Information.dk. Imaginile din satelit examinate de televiziunile nordice susțin afirmațiile privind rutele neobișnuite, iar alte relatări din Germania spun că acesta s-a aflat în zonă în 21-22 septembrie.

Rusia a negat în mod constant orice implicare în exploziile care au avariat conductele Nord Stream și a acuzat în schimb Occidentul.

În februarie anul acesta, cunoscutul jurnalist de investigație Seymour Hersh a publicat o anchetă proprie în care a afirmat că scafandri ai marinei americane, ajutați de Norvegia, au plasat explozibili pe conductele care trec pe sub Marea Baltică, între Rusia și Germania, în iunie anul trecut și i-au detonat trei luni mai târziu.

Casa Albă a respins ancheta lui Hersh, despre care a spus că este o „ficțiune totală”.

În martie, New York Times a scris că „un grup pro-ucrainean” ar putea fi implicat în operațiunea de sabotaj. Consilierul prezidențial Mihailo Podoliak a declarat că Kievul „nu are absolut nicio implicare” în atacurile asupra gazoductului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE