Nordul Irlandei, cuprins de ură: Ballymena, incendiată sub sloganul „Unde sunt străinii?”. Românii, principalii vizați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mai întâi s-au auzit strigătele mulțimii care se înghesuia pe străduțele înguste, proclamând misiunea sa de a curăța orașul de „gunoi”. Apoi au urmat zgomote de sticle sparte și pietrele care au explodat prin ferestre. Apoi flăcările, care au cuprins perdelele și s-au răspândit la canapele, covoare, cărți și tablouri înrămate, până când fumul a învăluit noaptea de vară, relatează The Guardian.
Cuprins:
Întrebări dure despre rasism și xenofobie
Ar fi putut fi scene dintr-un alt secol, dar s-au petrecut în Irlanda de Nord săptămâna aceasta, sub sloganul urii: „Unde sunt străinii?”.
Țintele mulțimii erau familiile de altă naționalitate, iar scopul era expulzarea – sau arderea pe rug. „E cineva în camera aia”, se auzea o voce înregistrată pe un video.
Nimeni nu a murit în Ballymena, orașul din comitatul Antrim care a fost cuprins de violențe. Multe familii au fugit, zeci de polițiști au fost răniți, iar Irlanda de Nord s-a confruntat cu întrebări dure despre rasism, xenofobie și intoleranță.
Imigrația și diversitatea
Acum trei decenii, acordul din Vinerea Mare a pus capăt conflictului din Irlanda de Nord. Grupările paramilitare republicane care doreau o Irlanda unită și grupările loialiste care doreau ca regiunea să rămână în Regatul Unit au încetat crimele.
Pacea a adus cu sine imigrația și diversitatea. La recensământul din 2001, doar 14.300 de persoane, adică 0,8 % din populația totală aparținea unui grup etnic minoritar. În 2021, numărul acestora era de 65.600 de persoane, adică 3,4%. În comparație cu Anglia (18%) sau Scoția (11%), Irlanda de Nord rămâne o regiune cu o populație preponderent albă.
„Vrem să ne fie auzite vocile”
În ciuda acestui fapt, mulți locuitori din Ballymena, un oraș protestant, situat la 40 km nord de Belfast, consideră că străinii au „invadat”, „infestat” și „distrus” comunitatea lor.
Nu doar sutele de tineri cu glugă și măști au aruncat cu pietre: locuitorii mai în vârstă, în momentele de acalmie, au aprobat tulburările. „Vrem să ne fie auzite vocile. Dacă asta e singura cale, atunci așa să fie”, a spus o femeie de 30 de ani, care a refuzat să-și dea numele.
Federația Poliției din Irlanda de Nord a declarat că membrii săi, atrăgând furia mulțimii, au prevenit un dezastru.
S-au îndemnat unii pe alții să protesteze
Scânteia a fost o presupusă agresiune sexuală asupra unei adolescente de către doi băieți de 14 ani, care au comparut în fața instanței însoțiți de un interpret român, și au fost acuzați de tentativă de viol.
Grupurile loialiste din alte zone au considerat acest incident un semnal pentru a protesta. „Este timpul să luăm atitudine și să nu mai primim în orașul nostru aceste bande de imigranți ilegali, pedofili, traficanți de droguri, traficanți de persoane și prostituate”, a declarat un grup din Portadown, îndemnând oamenii să iasă în stradă.
O astfel de ostilitate are o explicație simplă și directă: unele comunități nu plac străinii – o categorie largă și în continuă schimbare, cunoscută ocazional în Irlanda de Nord sub denumirea de „them ’uns” (ei, cei din afară).
„Există un rasism fundamental”
La începutul conflictului din 1969, mulțimi de protestanți loialiști din Belfast au incendiat casele catolicilor. Ballymena a devenit cunoscută în anii 1990 și la mijlocul anilor 2000 pentru atacurile unor secte asupra școlilor și bisericilor catolice.
Anul trecut, cel puțin opt familii africane – jumătate dintre ele având membri care lucrau ca asistenți medicali – au fost forțate să fugă dintr-un cartier din orașul Antrim.
„Există un rasism fundamental în unele locuri care, pentru a spune lucrurilor pe șleau, au un sentiment mândru de coeziune socială și culturală”, a declarat Malachi O’Doherty, comentator și autor al cărții How to Fix Northern Ireland (Cum să reparăm Irlanda de Nord).
Comunitățile obișnuite să trăiască în același cartier pot reacționa violent când străinii cumpără case care altfel ar fi revenit prietenilor sau rudelor, a spus el. „Fie că este vorba de catolici sau de romi, acest lucru este văzut ca o diluare a comunității.”
„Refugiații care cerșesc”
Conform recensământului din 2021, doar 4,9% din populația din Ballymena nu este albă, iar foarte puțini dintre noii sosiți sunt solicitanți de azil, cu toate acestea, există o credință larg răspândită în proliferarea „refugiaților care cerșesc” și scepticism față de statisticile oficiale.
„Ceea ce citim este complet diferit de ceea ce ne spune guvernul”, a declarat un locuitor în vârstă de 50 de ani. El a adăugat că revoltele au fost binevenite și că erau de mult așteptate, deși zgomotul îi perturba somnul.
Conflictul actual are un caracter sezonier: vara este perioada în care loialiștii – și, într-o măsură mai mică, republicanii – își afirmă identitatea prin parade cu tobe și flaute și aprind focuri de tabără, tradiții care alimentează tensiunile și confruntările.
Catolicii s-au alăturat protestanților în acțiuni împotriva imigranților și au organizat propriile proteste în zonele catolice, dar aceste izbucniri tind să fie mai mici și mai puțin frecvente.
Rată scăzută de absolvire a școlii
În ciuda reputației sale dure, Irlanda de Nord obține rezultate mai bune în ceea ce privește locuințele, șomajul și sărăcia decât multe regiuni din Anglia, Țara Galilor și Scoția.
Cu toate acestea, are unele dintre cele mai scăzute rate de absolvire a studiilor din Regatul Unit și cea mai mare rată a persoanelor inactive din punct de vedere economic, indicatori care sugerează alienarea și disperarea resimțite în unele zone ale clasei muncitoare catolice și protestante.
Un sistem educațional care segregează în mare măsură cele două blocuri principale tinde, de asemenea, să izoleze elevii aparținând minorităților etnice, a afirmat Rebecca Loader, cercetător în științe sociale la Queen's University Belfast.
„Există școli care nu au diversitate și școli cu un nivel ridicat, poate la doar câțiva kilometri distanță. Anumite clase sociale nu se întâlnesc niciodată. Acest lucru nu favorizează întâlnirea și cunoașterea celuilalt.”
De asemenea, foarte puține lucruri din programa școlară din Irlanda de Nord abordează rasismul, spre deosebire de programele școlare din Marea Britanie, în special din Țara Galilor, a spus ea.
MarinPreda 14.06.2025, 20:00
Oameni infecti. Pe irlandezi nu i-as mai primi nicăieri in lumea asta daca asta este comportamentul lor. Ei cand imigreaza in state este ok?