Noua Dreapta: "Tiganizarea e marea problema a Romaniei"
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Romanii nu au auzit prea multe despre aceasta organizatie, dar liderii ei din toata tara promit ca lucrurile se vor schimba cat de curand. Infiltrati in cercurile extremistilor din Noua Dreapta, reporterii de la "Brasoveanul" si "Clujeanul" au reusit sa afle cate ceva din ideile, modul de organizare si intentiile celor ce au impanzit cu afise orasele mari.
Vocea repezita de la telefon se inaspreste: "De unde ati aflat de noi? Trebuie sa asteptati sa ma intorc de la Bucuresti. Numai eu ma intalnesc cu cei de afara. O sa aduc ultimul numar al revistei. Nu puteti sa va intalniti cu alt membru al organizatiei. Ceilalti nu vor sa se faca vazuti. De ce? Nu vor si gata. Nu trebuie sa dau nici o explicatie. La revedere". Asa a sunat una din convorbirile telefonice cu Mircea Negrila, reprezentantul brasovean al organizatiei extremiste "Noua Dreapta". Pentru a se intalni cu el, reporterul nu si-a dezvaluit identitatea. Pentru "Noua Dreapta" s-a prezentat doar ca un simpatizant, interesat de ideile organizatiei. Ca un bun nazist, la intalnire a purtat haine de culoare verde. Gestul a impresionat. Nou-venitul a capatat increderea liderului extremist. Dar si ceea ce voia: informatii.
Primavara anului 1998. La Sinagoga de pe strada Poarta Schei este celebrata sarbatoarea Purim. Cladirea este plina de membrii comunitatii evreiesti din Brasov. Printre ei, cativa tineri a caror prezenta nu este tocmai obisnuita. Sunt cunoscuti ca avand opinii puternic antisemite. La iesire, recunosc o tanara ziarista. "Esti si tu evreica?", intreaba unul dintre ei. Tanara zambeste si nu raspunde la intrebare. Peste cativa ani, se vor intalni din nou. Intre timp, opiniile extremiste ale tinerilor de atunci au devenit principala lor ocupatie.
In ultima perioada, Brasovul a fost impanzit cu afisele organizatiei "Noua Dreapta". "NU Homosexualitatii" si "NU Pericolului tiganesc" sunt principalele sloganuri ale acestei formatiuni. Membrii ei l-au ridicat pe Hitler la rang de mentor, iar melodiile cantate de componentii temutei Ku Klux Klan le murmura prin cafenele si berarii. Mircea Negrila are 24 de ani si este student in primul an la Facultatea de Istorie din Bucuresti. Nu-i dai mai mult de 20. A mai fost student la Drept, la Universitatea "George Baritiu" din Brasov. Acum doi ani a inceput sa cocheteze cu doctrina de dreapta. Mergea la legionari si cauta pe Internet informatii despre organizatiile extremiste din Europa si SUA.
Ma intalnesc cu Mircea cu cateva zile inainte de Revelion. A acceptat sa ne intalnim, stiind doar ca vreau sa vad ultimul numar al revistei scoase de organizatie. Spera c-o sa mai faca rost de un membru. Ne-am intalnit seara, la ora 22.00, pe strada Republicii. Cu haina verde bine incheiata la gat si cu caciula indesata pe sprancene studiaza in lung si-n lat strada. Dupa prezentarile de rigoare, incepe sa ma tutuiasca. Remarca imediat haina verde pe care o port. "Bravo, Alinus!", zice cordial. In drum spre Piata Sfatului se opreste brusc. "Nu plecam mai departe pana nu-mi spui la ce ziar lucrezi. Da-ti caciula jos! Nu cumva porti ochelari? Nu erai roscata acum doi-trei ani?", intreaba suspicios. Se calmeaza repede, cand ii spun, cu zambetul pe buze, ca probabil ma cunoaste de la facultate. In fata barului, il asteptau cativa pusti de liceu. Ne fac loc sa intram.
La masa noastra se asaza un prieten de-al lui Mircea. Are insa alte opinii. Incearca sa-l convinga pe Mircea ca n-are de gand sa adere la organizatia "Noua Dreapta". Mircea nu obiecteaza. Incepe sa povesteasca cum o duce in Bucuresti. "Stau la camin. Nu lucrez. Imi trimit ai mei bani, dupa posibilitati. Cat o fi, o fi". Incepe apoi sa vorbeasca despre organizatie. In Bucuresti, sedintele sunt aprinse. Liceeni si studenti discuta despre viitorul tarii, despre pericolul tiganesc. Toti sunt convinsi ca sunt urmariti de SRI, iar asta face ca discutiile sa aiba un aer conspirativ. Unii sunt chiar nemultumiti ca trebuie sa-si achite cotizatiile din putinii bani de buzunar primiti de acasa. "Esti prima fata din Brasov care vrea sa intre in organizatie. Pana acum m-au sunat doar baieti. Liceeni", se mira Mircea.
Soarbe din cafea si incepe sa ma interogheze discret. Ce simpatii politice am, ce parere am despre homosexuali, negri si evrei. "Despre fratii nostri botezati cu bisturiul ce sa zic?! Heil Hitler! Tatucul Hitler, stia el ce stia. Nationalistii din Germania, Anglia si Franta lupta cu adevarat pentru idealurile noastre. Din pacate, in Romania doar se discuta. Au fost prea putine actiuni. Poate ai auzit de manifestatia noastra contra homosexualilor, din Bucuresti. Au fost frati de-ai nostri din toata tara", spune Mircea cu mandrie.
"Pe comandorul Liviu Hoisan l-am cunoscut personal. A compus o poezie pentru noi: "Eu am o cale de urmat,/ Si-un crez etern ma-ndreapta:/ Eu cred ca drumul meu de-acum/ Este cu Noua Dreapta"". Despre Mussolini vorbeste cu cel mai mare respect. Intr-o pauza de conversatie, incepe sa fredoneze una din melodiile preferate de membrii Ku Klux Klan: "Dati-i afara pe negri din scoli".
Dupa miezul noptii, in drum spre casa, Mircea prinde mai mult avant. "Tara are nevoie de militanti politici. O sa vina vremea cand se va face ceva concret!". Au mai urmat scurte convorbiri telefonice. Urmatoarea intalnire, pe 4 ianuarie, a avut loc in fata Modaromului. El alesese locul. Dupa cateva minute, a devenit suspicios. "Parca imi amintesc de tine. Ai fost la sinagoga. La ce ziar lucrezi? Recunoaste! Degeaba razi si incerci sa te disculpi. Eu intai lovesc si apoi imi cer scuze daca am gresit". La despartire, ne-am strans totusi cu putere mainile. Probabil ca a doua zi a cumparat toate ziarele locale.
"Nu cred ca "Noua Dreapta" ar trebui scoasa in afara legii. Asa ar parea ca sunt persecutati si se stie ca restrictiile indeamna spre revolta. Sper ca opinia publica ii condamna", declara Tiberiu Roth, presedintele Comunitatii Evreiesti din Brasov.
"Vor sa ne inchida in tarcuri? Putem sa-i bagam si noi acolo. Avem ac de cojocul lor, daca devin violenti. Ar trebui sa fie scosi in afara legii, pentru ca nu vor sa convietuim in pace si instiga la ura rasiala", a declarat Tibor Gabor, presedintele filialei brasovene a Partidei Rromilor.
Filiala clujeana a gruparii nationaliste "Noua Dreapta" iese la vanatoare de membri. Tineri promotori ai ideilor de extrema dreapta, cum ar fi "izolarea" rromilor si a homosexualilor, incearca sa se organizeze si la Cluj. "Nationalismul nostru nu se reduce la o idee politica, el este un ideal, o filosofie de actiune. Noua Dreapta poate fi definita cel mai bine ca o comunitate politica de avangarda, diferita de tot ce exista in acest moment in spatiul romanesc", declara Tudor Ionescu, fondator al miscarii "Noua Dreapta".
"Toate etichetarile la adresa miscarii, de multe ori contradictorii, vin, de fapt, sa evidentieze ca nationalismul integral al "Noii Drepte" scapa tiparelor mintilor prea inguste. "Noua Dreapta" inseamna lupta organizata impotriva a tot ceea ce ameninta prezentul si viitorul neamului romanesc", spune Lucian Handra, seful filialei clujene a organizatiei. Unul din obiectivele principale, exprimat chiar in manifestul miscarii, il reprezinta "solutionarea problemei tiganesti, fie prin integrarea tiganilor in societate, fie cu parasirea de bunavoie a teritoriului statului roman". Drept raspuns, in urma cu aproximativ o luna, liderii mai multor organizatii de rromi au depus la Guvern si la SRI sesizari prin care solicita scoaterea organizatiei "Noua Dreapta" in afara legii.
"Demersul nostru nu e generat de ura rasiala sau porniri criminale, ci de constatarea ca manifestarile tiganilor afecteaza negativ evolutia Romaniei", explica Handra. "Tiganizarea" tarii, nepasarea guvernantilor, aservirea economica intereselor straine si revizionismul maghiar, acestea sunt problemele Romaniei in viziunea "Noii Drepte", al carei scop declarat il reprezinta "salvarea patriei". Aceasta nu poate veni decat de la militanti care s-au desprins de vechea ordine si refuza sa mai respecte dictatele gandirii unice. "Acesti oameni - o elita, datorita instruirii lor ideologice si devotamentului lor fata de datorie - trebuie sa provina dintre romanii de rand si sa dea un exemplu pentru semenii lor", continua Handra.
La Cluj-Napoca, "Noua Dreapta" functioneaza sub acest nume de aproape 2 ani si are cateva zeci de membri. Majoritatea au trecut prin cuiburi legionare post-decembriste si se calauzesc dupa principiile Garzii, din care, spune Handra, au luat "partile cele mai fiabile". "Avem legaturi stranse cu vechii legionari, care reprezinta pentru noi un soi de "sfat al batranilor". Ii consultam si ne ajuta", afirma liderul filialei clujene. Deocamdata, "Noua Dreapta" functioneaza "subteran", ca intr-un soi de ilegalitate, si nu se pune problema transformarii in partid politic. Asta pentru ca, dupa cum declara Handra, "partidele promoveaza o diviziune in sanul populatiei si nu reusesc decat sa afecteze interesele vitale ale neamului romanesc".
Organizatia "Noua Dreapta" a aparut acum doi ani. Are reprezentanti in 20 de judete. Presedintele organizatiei este Tudor Ionescu. Sediul central e in Bucuresti, pe Calea Victoriei nr. 135. In aceeasi cladire isi are sediul si Comunitatea Etniei Rromilor din Romania (CERR). Doar un etaj ii desparte.
"... se vor construi si niste fabricute unde sa munceasca ei cu neamurile lor si cu toata rasa lor hidoasa. Propunem ca pe viitor sa fie toti adunati si trimisi intr-o zona unde sa se faca si granita. Doar asa vom putea scapa de blestemul numit "tigani". Tara aceasta nu le apartine!!! Daca le apartine, sa arate actul prin care Dumnezeu le-a incredintat-o!", se afirma in articolul "Tiganii in grajduri!", aparut in numarul 2 al revistei "Noua Dreapta". "Pentru cei care nu cred in raurile de lapte si miere ale Uniunii Europene, viitorul este destul de sumbru. Piata comuna a cerut o moneda unica. Moneda unica va cere un buget unic. Bugetul unic va cere un guvern unic. Guvernul unic inseamna Statul Unic si sfarsitul Natiunilor", afirma Dan Ghita, redactor sef al revistei "Noua Dreapta", intr-un articol din numarul 3/2001 al publicatiei.
Cine doreste sa devina membru al "Noii Drepte" e verificat atent. Apoi, daca este admis, trebuie sa completeze un formular de inscriere si sa achite lunar o cotizatie reprezentand 0,4 la suta din veniturile sale. Pana nu demult, inscrierile se puteau face si on-line, prin accesarea paginii de Internet a organizatiei. In preajma Craciunului insa, pagina a incetat sa functioneze, ca urmare a unei actiuni dispuse de autoritati.
In tara exista mai multe fundatii si organizatii de extrema dreapta. Cele mai vechi sunt cele legionare. Partidul legionarilor este "Pentru Patrie". Cei mai multi membri ai acestui partid sunt fosti detinuti politic si au ca doctrina principiile lui Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima. "Crucea de Fier" este revista militantilor nationalisti timisoreni. O alta organizatie de extrema dreapta, intitulata "Garda de Fier", anunta pe Internet ca s-a lansat "pentru combaterea comunismului jidanesc". "Sfarama Piatra" e o alta publicatie nationalista, la fel de cunoscuta ca cea a organizatiei "Garda de Fier".
Ku Klux Klan a aparut in SUA in secolul al XIX-lea. Membrii organizatiei considera rasa alba superioara celorlalte. Membrii Ku Klux Klan-ului au comis multe crime indreptate impotriva negrilor si simpatizantilor lor. Se imbracau in robe albe si purtau masti tuguiate. Dupa ce la sfarsitul secolului al XIX-lea organizatia a fost distrusa de autoritati, la inceputul secolului XX a aparut din nou. In 1920 avea peste doua milioane de membri. Noul Ku Klux Klan se indrepta nu numai impotriva negrilor, ci si asupra tuturor "neamericanilor". La mijlocul anilor ‘70, numara doar 5.000 de membri.
"Skin heads". In Occident, cea mai cunoscuta organizatie extremista este "Skin heads", de orientare neonazista. A luat nastere in Anglia, in anii ‘60. Membrii gruparii umbla rasi in cap si poarta in jurul cizmei o panglica rosie, care simbolizeaza sangele pe care sunt dispusi sa-l verse pentru cauza rasei albe. Au ca simbol o zvastica. In Germania actiunile lor violente sunt indreptate mai ales impotriva emigrantilor turci.
"Mein Kampf". Ideile extremei drepte germane au fost formulate de Adolf Hitler in "Mein Kampf". Rasa ariana urma sa colaboreze cu rasele "decazute" sau "degenerate", care puteau fi "salvate" (anglo-saxonii si latinii), in vederea stapanirii si educarii "subraselor" (slavii si altii), cu conditia exterminarii evreilor. Al doilea razboi mondial, declansat de nazisti, a facut peste 6 milioane de victime printre evrei!.
Simbolul "Noii Drepte" il reprezinta crucea celta, denumita si crucea lui Odin. In perioada postbelica, aceasta a fost adoptata ca insemn de catre majoritatea organizatiilor nationaliste din Europa si SUA. Cei din "Noua Dreapta" spun ca au ales acest simbol "pentru a exprima adeziunea la valorile nationalismului crestin si pentru a pune in evidenta unitatea de orientare si idei cu organizatii similare din intreaga lume". (Alina Andrei, "Brasoveanul" si Romulus Deac, "Clujeanul"/ Mediafax)
