Analiză Reuters: Cercetătorii africani „bâjbâie” după soluţii, în timp ce noua tulpină de mpox se modifică. „Lucrăm orbește”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Mpox, cunoscută anterior drept variola maimuţei, reprezintă o problemă de sănătate publică în Africa încă din 1970, dar a primit puţină atenţie până în 2022, când au existat cazuri la nivel mondial ce au determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare urgenţă globală de sănătate. Această stare a fost ridicată 10 luni mai târziu, relatează Reuters, citată de Agerpres.
O nouă tulpină a virusului, cunoscută drept clada 1b, este din nou în atenţia internaţională după ce OMS a declarat o nouă urgenţă de sănătate.
Cercetători africani care studiază noua tulpină mpox care s-a răspândit din Republica Democrată Congo susţin că virsul se modifică mai rapid decât se aşteptau şi de multe ori în zone în care experţii nu dispun de fonduri sau echipamente pentru a-l monitoriza adecvat, conform unei analize Reuters publicate marţi.
Această tulpină este o mutaţie a cladei 1, o formă de mpox care se răspândeşte prin conatct cu animale infectate şi care a fost endemică în regiunea Congo de mai multe decenii. De obicei, mpox produce simptome asemănătoare gripei şi erupţii pe piele, putând ucide în special persoanele cu imunitate deficitară.
În Congo au fost înregistrate în acest an peste 18.000 de cazuri suspecte de infecţii cu clada 1 şi clada 1b şi 615 decese, conform OMS. Au existat şi 222 de infecţii confirmate cu clada 1b în patru ţări africane în ultima lună, la care se adaugă câte un caz în Suedia şi respectiv Thailanda, identificate la persoane care au călătorit în Africa.
„Sunt îngrijorat pentru că în Africa lucrăm orbeşte", a declarat dr. Dimie Ogoina, expert în boli infecţioase la Spitalul Universitar Niger Delta din Nigeria, care este preşedintele comitetului de urgenţă OMS privind mpox.
El a tras un semnal de alarmă în 2017 cu privire la potenţialul transmiterii sexuale a mpox, cale de transmitere recunoscută în prezent.
„Noi nu înţelegem foarte bine focarul nostru şi dacă nu înţelegem foarte bine acest focar vom întâmpina dificultăţi în a răspunde acestei probleme în ceea ce priveşte dinamica transmiterii, severitatea îmbolnăvirilor şi factorii de risc ai bolii. Şi sunt îngrijorat de faptul că virusul pare să sufere mutaţii şi să producă noi tulpini”, a declarat Dimie Ogoina.
Noua tulpină s-a modificat în mai puțin de un an
Expertul a precizat că în Nigeria, tulpina cladă 2b a avut nevoie de peste 5 ani pentru a evolua suficient încât să înceapă să se transmită susţinut între oameni. Clada 1b a reuşit acelaşi lucru în mai puţin de un an.
Mpox este un orthopoxvirus, din aceeaşi familie cu virusul variolei. Secvenţierea genetică a infecţiilor cu clada 1b, care conform estimărilor OMS ar fi apărut la jumătatea lunii septembrie a anului trecut, arată că aceasta poartă o mutaţie denumită APOBEC3, o semnătură a adaptării sale la oameni.
Virusul care provoacă mpox a fost de obicei stabil şi a suferit mutaţii lente, dar mutaţiile declanşate de APOBEC pot accelera evoluţia virală, a declarat dr. Miguel Paredes, care studiază evoluţia virusului mpox şi a altor virusuri la Fred Hutchison Cancer Center din Seattle.
„Toate cazurile de transmitere de la om la om ale mpox au această semnătură APOBEC, care înseamnă că suferă mutaţii puţin mai rapid decât ne-am aşteptat”, a susţinut Miguel Paredes.
Acesta, dar şi alţi oameni de ştiinţă susţin că răspunsul epidemic a fost complicat de faptul că mai multe focare de mpox au apărut în acelaşi timp.
În trecut, mpox se manifesta predominant în urma contactului direct între oameni şi animale infectate. Despăduririle şi consumul de carne de animale sălbatice favorizează încă o răspândire a virusului cladă 1a în Congo.
Îmbolnăvirile provocate de versiunile mutante, cladele 1b şi 2b, pot fi în prezent considerate drept boli cu transmitere sexuală, susţine dr. Salim Abdool Karim, un epidemiolog din Africa de Sud şi preşedintele comitetului de experţi în mpox din cadrul Centrului pentru Controlul Bolilor din Africa (Africa CDC).
Majoritatea cazurilor provocate de varianta cladă 1b s-au înregistrat la adulţi, fiind răspândite iniţial de un focar apărut în rândul prostituatelor din Kivu de Sud, din Congo
Virusul se poate răspândi şi prin contact apropiat cu o persoană infectată, modalitate prin care copii au fost infectaţi cu clada 1b, în special în Burundi şi în estul Congo în tabere de refugiaţi, unde aglomerarea poate fi un factor contributor.
Copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu sisteme imunitare slăbite se pot confrunta cu riscuri crescute în cazul îmbolnăvirii de mpox, conform OMS.
Clada 1 provoacă de obicei îmbolnăviri mai severe, cu o mortalitate între 4% şi 11%, comparativ cu aproximativ 1% pentru clada 2
Ogoina susţine că datele din Congo sugerează o mortalitate redusă în cazul infecţiilor cu noua versiune 1b, dar a precizat că se teme că datele nu sunt foarte exacte.
Noi cercetări sunt necesare de urgenţă, mai notează Reuters care însă aminteşte că cele trei echipe de oameni de ştiinţă care monitorizează focarele de mpox din Africa nu dispun nici măcar de suficienţi reactivi chimici pentru teste.
Karim a precizat că jumătate dintre cazurile din estul Congo, unde clada 1b este deosebit de răspândită, sunt doar diagnosticate de medici pe baza simptomelor, fără a fi confirmate prin analize de laborator.
FOTO: Hepta
