STUDIU | Copiii mințiți de părinți devin la rândul lor adulți care mint mai mult. „Te las aici”, „Chem poliția” și alte minciuni care lasă urme adânci în conștiința celor mici
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
„Fii cuminte, altfel chem poliția!” - este doar un exemplu de minciună „nevinovată” pe care mulți părinții o folosesc ca să-i facă pe cei mici să fie mai ascultători și mai cuminți. Un studiu recent arată că această metodă este greșită și are urmări în viața de adult a copilului.
Cuprins:
Cercetarea a fost realizată de specialiști de la Nanyang Technological University, Singapore, în colaborare cu alți specialiști de la universitățile din Toronto, San Diego și Zhejiang (China), scrie Science Daily.
Pentru realizarea acestui studiu au fost intervievați 379 de adulți din Singapore, care au fost întrebați dacă au fost mințiți de părinți când erau mici, dacă îi mint și ei pe copiii lor și cum se descurcă acum în relația lor cu societatea.
Cei care au recunoscut că au fost mințiți mai des de părinți au spus că își mint și ei la rândul lor copiii.
De asemenea, au spus că s-au confruntat cu dificultăți mai mari în întâmpinarea provocărilor psihologice și sociale.
Dificultățile de adaptare despre care au vorbit au fost perturbarea comportamentală, problemele de conduită, experiența vinovăției și a rușinii, precum și caracterul egoist și manipulator.
„Transmit mesaje contradictorii”
Setoh Peipei, autorul principal al acestui studiu, susține că minciunile spuse copiilor când aceștia sunt mici au consecințe negative.
Când părinții le spun copiilor că „onestitatea este importantă”, dar afișează necinstea și minciuna, un astfel de comportament poate trimite mesaje contradictorii copiilor lor.
”Necinstea părinților poate eroda, în cele din urmă, încrederea și poate promova necinstea la copii”, a spus Setoh Peipei.
„Părinții ar trebui să fie conștienți de aceste potențiale implicații și să ia în considerare alternative la minciună,cum ar fi recunoașterea sentimentelor copiilor, oferirea informațiilor pentru ca micuții să știe ce să facă și soluțiipentru rezolvarea problemelor împreună. Numai astfel pot dezvolta comportament bun de la copii”, a mai spus acesta.
„Dacă nu vii cu mine acum, te voi lăsa aici de unul singur”
Primul chestionar le-a cerut participanților să-și amintească dacă părinții lor le-au spus minciuni legate de mâncare, plecarea și / sau șederea, comportament greșitul al copiilor, dar și cheltuirea banilor.
Câteva exemple de astfel de minciuni sunt: „Dacă nu vii cu mine acum, te voi lăsa aici de unul singur” și „Nu am bani cu mine astăzi, ne putem întoarce în altă zi”.
Al doilea chestionar le-a cerut participanților să indice cât de des și-au mințit ei părinții când au devenit adulți.
Au fost întrebați despre minciunile spuse în legătură cu activitățile și acțiunile lor, minciuni în favoarea altora și exagerări despre evenimente.
În ultima fază, participanții au completat două chestionare în care și-au „măsurat” neadaptarea psihosocială și tendința de a se comporta egoist și impulsiv.
Nici impunerea autorității prin minciună nu ajută
Analiza a constatat că părinții care și-au mințit copiii i-au expus unui risc mai ridicat de a dezvolta probleme la „modă” în societate, cum ar fi agresivitatea, încălcarea regulilor și comportamentele abuzive.
Un alt tip de miciuni care afectează copiii sunt cele care vin să confirme autoritatea și puterea părintelui, de genul „Dacă nu te comporți cum trebuie, te aruncăm în ocen să hrănim peștii”.
Copiii cărora li s-au spus astfel de vorbe în copilărie au dezvoltat probleme de adaptabilitate.
„Afirmarea autorității asupra copiilor este o formă de intruzivitate psihologică, care poate submina sentimentul de autonomie al copiilor și poate transmite respingerea.
Cercetările viitoare ar trebui să examineze natura minciunilor și obiectivelor părinților, astfel încât cercetătorii să poată sugera ce fel de minciuni sunt de evitat”, a mai spus realizatorul studiului.
