O familie distrusa

Poate ca anonima familie Chelaru de pana in ziua de 18 octombrie 2005 poarta pe umeri un blestem sau poate ca destinul le-a rezervat mai multa durere decat altor romani. Nimeni nu va sti, dar tragedia lor va dainui in mintea multora.

Descoperirea macabra din ziua de 29 decembrie 2005, cand trupul Larisei a fost scos din containerul de gunoi, a insemnat inceputul unui calvar fara de sfarsit pentru cei trei membri ai familiei Chelaru: Costel, tatal, Cosmin, fratele si Liliana, mama Larisei. Intai, lipsa de tact a politistului Opinca l-a trimis pe pusti intr-o rezerva a spitalului de psihiatrie. A urmat socul banuielilor, apoi al probelor ADN. Anchetatorii i-au inclus pe lista de suspecti pe fratele si tatal fetitei, deoarece expertizele criminalistice le indicau ca exista un complice ce o violase pe Larisa.

Martorii lipseau de la proces. La ultimul termen, cel de dinaintea pronuntarii sentintei,  avocatul ucigasului Robert Ciobanu a cerut schimbarea incadrarii, ca sa obtina pentru clientul sau o pedeapsa mai mica. Pana in 10 ani, din care ar fi executat doua treimi!  Constantin Chelaru a asistat neputincios, dar a parasit sala extrem de suparat. Nu a mai asteptat ca Justitia sa ii razbune moartea fetitei.

A doua zi, pe 14 iulie, a fost gasit, la orele pranzului, spanzurat intr-un atelier al Trustului de Montaj, Utilaj Chimic Bucuresti – Filiala Iasi, acolo unde lucra.

Ramasa fara sot si fetita, cu un baiat marcat psihic de imaginea surioarei scoase din gunoi, Liliana Chelaru se roaga la Dumnezeu sa-i dea putere sa infrunte viata.

“Larisa, sa ai grija de tata, ca si el a avut grija de tine! Sa ai grija de Cosmin, ca te-a iubit mult tare si sufera ca nu mai esti!”, a plans Liliana Chelaru atunci cand si-a condus la groapa sotul. Aceleasi cuvinte le-a repetat apoi si in dreptul mormantul fiicei sale, ucise in urma cu 9 luni, de fiul vecinilor

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE