O peșteră nouă, descoperită în Bihor, în comuna Copăcel. Nu apare pe nicio hartă

Primarul comunei Copăcel a fost anunțat de un localnic că a găsit o peșteră care nu apărea pe hărți, și a luat legătura cu geologul Ioan Tuduce. Caverna se află pe raza comunei, pe malul stâng al Văii Chietrii.

Ioan Tuduce (64 ani), alături de Ioan Czibulak (59 ani), de asemenea vechi om al muntelui, alpinist şi speolog, au pornit în căutarea peşterii. I-au însoţit primarul Liviu Gurău, doi angajaţi ai primăriei – Ioan Herlaş şi Raul-Cristian Paşca-Roşu, şi localnicul Cornel Mâţa, arată bihon.ro.

Speologii au consemnat descoperirea într-un jurnal.

„La ieşirea din Copăcel, pe direcţia Șerghiş, ne abatem de la şoseaua asfaltată şi după 200 de metri, suntem la baza Văii Chietrii (Pietrii). Parcurgem încă 800 de metri în amonte pe această vale, apoi abandonăm autoturismele. Echipa de susţinere ne însoţeşte încă circa 1200 de metri în amonte, ne indică amplasamentul aproximativ al potenţialei peşteri, apoi se întoarce la primărie. Rămaşi singuri, ne pregătim echipamentul şi traversăm Valea Chietrii pe malul său stâng.

Parcurgem în grabă cei 50 de metri de la firul apei şi iată-ne ajunşi în faţa portalului ovoidal de aproximativ 3 metri înălţime şi 80 centimetri lăţime al misterioasei peşteri. Parcurgem primii şase metri ai galeriei subterane şi ajungem într-o mică sală cu dimensiunile 3/2/1,8 metri. Din aceasta, spre dreapta (orientată, probabil, est – vest), se dezvoltă o galerie de circa 10 metri lungime şi 60 de centimetri lăţime, preponderent colmatată cu aluviuni. Încă de la intrare ne-a fost uşor să identificăm prezenţa faunei specifice mediilor cavernicole: gasteropode (melci), arahnide (păianjeni) şi miriapode.

Spre stânga, din mica sală amintită anterior, se dezvoltă o galerie de aproximativ 10 metri lungime, 1,6 metri înălţime şi 60-70 centimetri lăţime. Remarcăm şi aici prezenţa fenomenului de colmatare cu aluviuni. La capătul acestei galerii, accesul ne este restricţionat, dar suficient cât să constatăm prezenţa unui culoar, colmatat de asemenea (orientat aproximativ nord-est sud-vest), de aproximativ 20 de metri. Sigur că este necesară o poziţionare corectă şi exactă a noilor galerii descoperite, ce se poate realiza printr-o cartare speologică riguroasă.

Premisele extinderii acestor culoare subterane sunt încurajatoare, întrucât deasupra acestei peşteri, în exterior, am evidenţiat aceleaşi calcare fisurate şi diaclazate, cât şi nenumărate «hornuri», colmatate parţial cu aluviuni. Peştera nu dezvoltă speleoteme spectaculoase. Cu excepţia unor scurgeri parietale, nu am constatat prezenţa stalactitelor şi stalagmitelor.

Aceasta se datorează, probabil, vârstei relativ tinere a galeriilor recent descoperite. Am făcut primul pas. Următorii care s-ar impune ar fi o explorare amănunţită a masivului calcaros în care se dezvoltă peştera, cât şi extragerea din galeriile colmatate a depunerilor pluviale.

Ne propunem să antrenăm şi alţi speologi amatori în această acţiune temerară. Vom vedea dacă noua peşteră descoperită poate deveni un obiectiv turistic interesant”, a povestit Ioan Tuduce.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro