O romanca ii face pe chinezi sa se spele pe cap

colaborare. Povestea Mioarei Olaru incepe frumos ca orice alta poveste. A fost odata ca niciodata, intr-un oras mic, departe de tumultul si agitatia vietii de zi cu zi, o fata despre a carei frumusete s-a dus vestea peste mari si tari. Daca pentru fetele de varsta ei viata vedetelor pare a fi un vis mult prea frumos, pentru Mioara acest vis a devenit realitate. Nu are contracte de milioane de dolari, nu apare in fiecare zi pe toate posturile de televiziune, iar in tara numele ei nu spune nimanui nimic. Cu toate astea, Mioara este admirata in fiecare zi de zeci de milioane de oameni, chipul fiind asociat acum o luna cu una din cele mai puternice marci de sampon, din clasa lux, din lume. Lumea modei, pentru cineva care abia o descopera, pare un univers fascinant in care totul - dar absolut totul - e posibil. "E frumos, intr-adevar, dar este foarte greu. Nu iti mai ramane timp pentru multe alte lucruri, nu mai ai timp de prieteni, de amici, de distractie. S-a terminat". Contractul cu firma de publicitate din Hong Kong a venit cum nu se poate mai bine, pentru ca in tara, dupa luni intregi in care micuta agentie de modeling din provincie s-a luptat fara succes cu gigantii din Bucuresti, lucrurile mergeau tot mai slab. "Nu am nimic cu nimeni la modul personal, inteleg ca in lumea modei, ca de altfel peste tot, cine nu rezista nu exista, dar cateodata lucrurile sunt impinse dincolo de limita bunului simt. Au fost situatii in care fetele au fost chemate la castinguri, desi se stia foarte bine - si banuiesc ca de mai mult timp - cine va castiga. Ele au fost acolo doar de umplutura, iar lucrul acesta nu mi se pare corect. Marile contracte se duc intotdeauna la marile agentii, noua, celor care abia incercam sa ne facem un nume, nu ni se lasa nici cea mai mica sansa", spune Ion Tarmajan, impresarul Mioarei Olaru. si totusi solutii exista: aliantele. Greii modei din Bucuresti mai iau din cand in cand sub pulpana lor ocrotitoare cate o agentie mica, ce incearca din rasputeri sa scoata capul din anonimat. "in cazul nostru este vorba de "Tres Jolie". Ei au fost sansa noastra pentru contractul cu Hong Kong". A inceput ca o poveste frumoasa si a continuat ca un vis. Tanara de numai 18 ani s-a trezit dintr-o data in centrul modelingului asiatic, o piata fenomenala, in care se intorc banii cu lopata si in care publicitatea se indreapta spre miliarde de potentiali consumatori. "Nici in momentul in care eram in avion nu-mi venea sa cred. Nu mai plecasem niciodata din tara, nu mai zburasem niciodata cu avionul. Ma uitam la prietena care ma insotea si nu imi venea sa cred. Atunci m-am gandit ca poate, intr-adevar, acesta este destinul meu. Am fost cazate la hotel, ni s-a pus in brate o harta a orasului si asa a inceput pentru noi marea aventura asiatica. in fiecare zi mergeam la preselectii, in fiecare dimineata ne rugam ca totul sa fie bine, pana cand, la una dintre ele, am fost acceptata: urma sa realizez prima mea reclama. Am avut si putine emotii, pentru ca aveam cu un centimetru mai putin fata de inaltimea pe care o doreau ei, dar pana la urma m-au acceptat". Fiecare are o idee despre ce inseamna frumusete, fie interioara, fie exterioara; in Asia, insa, ea este privita cu totul altfel: "Acolo, frumusetea e un dar si e considerata de multe ori ca un semn divin. Ne-am permis sa iesim de cateva ori in cluburile din oras si am fost uimite sa constatam ca pentru ei era o adevarata onoare faptul ca un fotomodel le calca pragul. si ne tratau ca atare. Ne-am simtit ca niste adevarate printese". Pentru Mioara, inceputul a fost greu. Conteaza mai putin faptul ca s-a intors in tara cu numai 85 de dolari in buzunar, conteaza mai putin privirile piezise aruncate de colegele de clasa sau barfele pe care le prinde din zbor. Acum, portile au fost deschise, lumea asteapta sa fie cucerita, iar pustoaica asteapta cu nerabdare sa vada ce va fi sa fie.