O viata printre viermi de matase
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dr. ing. Alexandra Matei, este o femeie cu nervi tari. Toata ziulica este cu degetele printre maldarele de viermi pe care ii creste, ii incruciseaza si le urmareste evolutia. Mai mult, ea creeaza noi rase si are grija ca laboratorul de crestere si ameliorare a viermilor de matase "Sericarom", in care lucreaza, sa mentina vii peste 60 de specii diferite de viermi de matase din toata lumea - o adevarata banca de gene, unele specii de aici fiind de mult disparute in tarile de origine.
Viermii produc o matase cum nu se poate mai fina, iar datorita stiintei, acestia produc direct matase galbena sau verzuie, eliminandu-se procesul de vopsire a materialului.
"Mi-a placut sa fac cercetare inca din facultate. La fel de mult mi-au placut si plantele, astfel ca acum am o adevarata pasiune pentru duzi - hrana viermilor de matase. Am albume intregi cu poze cu duzi ce le-am facut in localitatile din tara pe unde am umblat", si-a inceput povestea Alexandra Matei. Echipa din Baneasa este de altfel si singura din tara care se ocupa cu studierea cresterii viermilor de matase, ameliorarea si producerea de oua de viermi.
"Viata acestora este extrem de interesanta. Ei sunt niste insecte. Fluturele depune oua, iar noi le spalam, sortam si le dam doritorilor. Ciclul de viata al viermilor de matase e de o luna, iar larvele ce ies dintr-un gram de oua mananca in aceasta perioada 40 de kilograme de frunze de dud.
Dupa 12 zile de la cumparare, din oua ies larve ce se hranesc cu frunze. Dupa 30 de zile se transforma in pupe (gogosi) de matase, care se returneaza laboratorului. Noi le platim cu 60.000 lei/kg.
10 grame de oua costa aproximativ o suta de mii de lei, iar dupa o luna de zile, daca au hrana destula si le este mentinuta curatenia, omul se alege cu o medie de 22 de kilograme de gogosi, in valoare de peste 1,3 milioane de lei. Noi le cumparam imediat. Scopul nostru e sa-i incurajam pe tarani sa se ocupe de cresterea viermilor de matase. Pot obtine niste bani frumosi, iar intre timp sa se ocupe si de alte treburi. Ei nu trebuie decat sa investeasca munca, sa le puna spatiu la dispozitie si sa faca niste rafturi pe care sa-i aseze. Daca ar fi cineva sa fileze firele de matase in Romania, am ajunge iar celebri pentru firele noastre de borangic", ne-a mai spus aceasta.
Poate cea mai mare problema in cresterea viermilor este spatiul, ei marindu-si volumul de zece mii de ori intr-o luna. Zece grame de oua ajung sa ocupe in trei saptamani 35 de metri patrati.
"Cresterea lor este extrem de usoara, dar problema e ca oamenii nu sunt informati. Copiii si batranii s-ar putea ocupa foarte usor de asta", ne-a spus Matei.
Pe langa alte tari, cercetatoarea a fost chemata in Thailanda sa-i invete pe specialisti cum sa produca oua, trebuind urmate mai multe operatiuni speciale. Acolo a aflat ce inseamna si bucataria traditionala thailandeza: viermi de matase si fluturi prajiti, viermi la conserva s.a.m.d. "Japonezii au fost acolo si le-au construit cladiri si spatii ca sa-i creasca, dar nu le-au dat si tehnologia. De la noi au invatat repede. La ei este o adevarata cultura pentru producerea matasii. In gradinite, copiii se joaca cu gogosi de matase, iar din ele fac flori sau alte lucruri care le dezvolta imaginatia. Ei invata chiar cum sa le transforme in fire matase.
Pupele astea sunt formate dintr-un singur fir infasurat, iar dupa ce sunt fierte pot fi desfacute usor. Firele au diferite lungimi, de 900, de 1.200 de metri. Aici intervenim noi cu stiinta. Facem viermi care sa aiba o viata cat mai scurta si fire cat mai lungi".
Alexandra Matei vorbeste intruna despre viermi si pastreaza cu sfintenie in birou o matase veche de 40 de ani, facuta din 20 de fire de matase impreunate, duble ca grosime fata de cele industriale.
"Sunt la fel de rezistente ca la inceput. Matasea ar putea fi o afacere de milioane de dolari. Dintr-un gram de oua ies doua kilograme de gogosi. Din 3 kilograme de gogosi crude ies un kilogram de gogosi uscate. Din 3 kg de gogosi uscate iese un kilogram de fir de matase, iar pentru un metru patrat de material sunt necesare 90-100 grame matase. Aceasta costa 2 milioane de lei momentan, pe piata. Daca afacerea ar fi extinsa, cineva s-ar imbogati cu siguranta", continua specialista.
Problema in Romania este ca actualmente nu exista o masina de filat, adica o masinarie care sa transforme gogosile in matase. Oricine ar putea produce matase chinezeasca, japoneza, indiana sau ungureasca, laboratorul perpetuand an de an specii de viermi din aceste tari. "Acum suntem in ultima faza pentru brevetarea a doua noi rase de viermi. La ele am lucrat 12 ani. Am facut sute de incrucisari pana sa iasa o rasa mai performanta. Dupa ce vom primi toate actele, le vom putea drumul pe piata. Daca au 75-85% umiditate si in jur de 26 de grade C in incapere, vor face matase vazand cu ochii", ne-a mai spus cercetatoarea, in timp ce studia niste viermi, sa-i "caute" de boli.
Dar viermii de matase din Romania sunt folositi si in alte scopuri. Nicidecum culinare. Un sponsor cumpara de la cercetatori materiale organice, din care face medicamente.
![Aici se duc banii din televiziune! Intrați în vila de lux cu 7 camere a familiei Fodor: Au un măslin uriaș în curte și bucătărie de 22 mp [30 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/p_Wk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL2U4bU1CcVB3RzU2S2txdDk1ck1xVmdoQ05RTzgxYTg5U2sxemUwWE4uanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
![Raiul pe pământ! Cum arată casa cu 5 camere a Mirelei Vaida: Living cu perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 € [27 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
