Oamenii care „incearca” prafurile suspecte

Toate cele 136 de cazuri s-au dovedit alarme false

Totul arata altfel decat ti-ai imagina. Nici un aparat ciudat, nici o piesa de mobilier specifica laboratoarelor ultramoderne, nici macar un birou mai nou. Toate mesele sunt masive, vechi, la fel si dulapurile si cele cateva scaune din fier. Un frigider rusesc, care pare piesa de muzeu, isi face si el in continuare “datoria”. “Da, aici lucram”, explica dr. Dana Caplan, in timp ce deschide o punga din care scoate o pereche de manusi din plastic. Este cercetator stiintific principal si sefa laboratorului unde sunt analizate prafurile banuite a fi periculoase si gasite in diverse locuri.
De la sfarsitul anului 2001, cand au inceput sa apara si la noi “alarme” de atacuri cu substante necunoscute, celor patru specialisti din laborator le-au trecut prin maini 136 de “mostre” suspecte. Putea fi bacillus anthracis, care provoaca antraxul. Sau orice alta bacterie ucigasa folosita ca arma biologica. Din fericire, toate cazurile s-au dovedit a fi alarme false: detergent, faina, pulbere de ciment, praf de creta. Cum e insa sa te gandesti ca in laboratorul unde lucrezi, pe mediul de cultura pe care ai analizat substanta, poate sa apara o bacterie de care sa te ingrozesti? Culmea. Lor nu li se pare atat de spectaculos.

Plicuri si carti din Irak si Sudan, aduse la analize

“Nu mi se mai pare nimic neobisnuit. Daca mi-e teama? Nu. Nu acum, pentru ca la inceput a fost un pic altfel. Ceva teama si emotii au fost. Tin minte si acum. Primul caz de care ne-am ocupat a fost in noiembrie 2001. Am analizat atunci continutul unui plic pe care cineva il primise de la Islamabad, din Pakistan. Isteria care aparuse in SUA din cauza plicurilor cu antrax l-au speriat foarte tare pe om. Analizele au aratat ca scrisoarea respectiva nu continea absolut nici o substanta care sa puna viata cuiva in pericol”, isi aminteste dr. Caplan.
De la caz la caz, rezultatele unei analize apar dupa un interval de timp cuprins intre 24 de ore si cateva zile. Care sunt “pasii”? Inainte de toate, echipamentul de protectie. “Folosim masti pentru protectia fetei si doua randuri de manusi. Apoi deschidem la flacara plicul sau obiectul primit. Cu ajutorul unor instrumente speciale, ŤrecoltamÅ¥ substanta respectiva, pe care apoi o ŤinsamantamÅ¥ pe diferite culturi de laborator. Dupa 24 de ore, putem elimina primele suspiciuni”. Cateva cazuri au ramas clar intiparite in mintea medicilor. “In iulie anul acesta ne-a venit pentru analize un plic primit din Bagdad. Mi-a ramas in memorie pentru ca avea timbre cu Saddam Hussein. Un lucru mai deosebit au fost si testele pe care le-am facut pe o carte din Sudan, trimisa aici pentru o recenzie”.
Nu au lipsit nici momentele tensionate. Cazul care le-a dat cele mai multe batai de cap a fost identificarea unui praf descoperit intr-o scoala. Ulterior, s-a stabilit ca “isprava” ii apartinuse unui elev. “Culmea, pulberea respectiva era contaminata cu ceva asemanator antraxului. Din fericire, doar asemanator….”

“Analizele ne-au costat in jur de 100 de milioane lei”

Dincolo de panica pe care o pot declansa, “prafurile” atarna greu si din punct de vedere financiar. Analizele pe care le fac specialistii de la Institutul Cantacuzino costa intre 200.000 (cele mai simple) si 1.500.000 de lei (cele mai complexe).
“Din fericire, toate cele 136 de teste pe care le-am facut din noiembrie 2001 pana acum au dovedit ca e vorba de alarme false. Nu pot sa spun decat ca e vorba despre o iresponsabilitate maxima din partea celor care fac astfel de ŤglumeÅ¥. In plus, e vorba si de cheltuieli insemnate. Analizele de acest gen ne-au costat pana acum in jur 100 de milioane de lei”, ne-a spus directorul Institutului, Marian Negut .

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE