Povestea impresionantă a Oanei Ilici, românca devenită protectoarea refugiaților din Germania. Oamenii o opresc pe stradă ca să-i mulțumească
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O gorjeancă stabilită de mai mulți ani în Germania a devenit o adevărată protectoare a refugiaților care ajung în orașul Konstanz, situat în sudul țării, la granița cu Elveția. Oana Ilici are 32 de ani și se ocupă de consilierea refugiaților în vederea integrării acestora.
Românca trăiește de peste opt ani în Germania și lucrează în cadrul Prefecturii judetului Konstanz şi se ocupă de consilierea refugiaţilor în vederea integrării acestora.
"Lucrez ca asistent social şi mă ocup de consilierea refugiaţilor în vederea integrării acestora în societate implicând toate aspectele vieţii acestor oameni: educaţie (cursuri, şcoală, cooperare cu instituţiile de învăţământ şi diverşi actori, întocmirea de formulare), muncă (dosare de angajare, căutare locuri de munca, cooperare cu agenţia de şomaj, angajatori, voluntari şi întocmirea de formulare), procesul permisiunii de şedere în Germania (cooperare cu instituţiile responsabile pentru migranţi şi refugiaţi, avocaţi etc) activităţi de recreere şi sănătate (contact cu cadrele medicale şi instituţiile de sănătate în funcţie de necesitatea medicală)", a declarat Oana Ilici, pentru Adevărul.
Refugiați din toată lumea ajung în Konstanz, însă cei mai mulți dintre ei provin din Siria. Oamenii au plecat din țara lor din cauza războiului.
"Sunt înregistraţi refugiaţi din Siria, Irak, Iran, Afganistan, Eritrea, Somalia, Nigeria, Gambia, Pakistan, India, China, Sri Lanka, Turcia, Georgia, Rusia, Serbia, Kosovo, Albania, Macedonia. Cei mai mulţi sunt din Siria de unde pleacă din cauza războiului care a început in anul 2011 şi încă nu s-a terminat. În alte ţări există diferite conflicte, iar această situaţie îi determină pe oameni să plece din ţările lor. De asemenea, alte motive invocate de refugiaţi sunt legate de persecuţie, economie, catastrofe naturale, foamete, politice şi religioase", a explicat Oana Ilici.
Gorjeanca spune că refugiații îi cer ajutorul în diferite probleme pe care le întâmpină odată cu sosirea în Germania. Oana le ascultă toate necazurile și încearcă să găsească soluții.
"În general, cea mai mare problemă este lipsa cunoaşterii limbii germane. În plus, persistă anumite traume suferite în ţările de unde provin. De asemenea, în multe situaţii, diferenţa de cultură este o piedică în calea integrării lor. O problemă întâlnită la o mare parte dintre refugiaţi se referă la faptul că nu au permisiune de muncă. Este necesar să depună o cerere pentru un anumit loc de muncă. Nu primesc permisiune generală de muncă decât în momentul primirii permisiunii de şedere în Germania", a spus Oana Ilici.
Românca mărturisește că cel mai bine se simte atunci când oamenii pe care-i ajută o opresc pe stradă ca să îi mulțumească.
"Este, întradevăr, o mare mulţumire atunci când sunt oprită pe stradă ca să mi se aducă recunuştinţă. Este o bucurie imensă atunci când persoanele care se refugiază în Germania ajung să se integreze şi să trăiască pe propriile picioare. Munca în acest domeniu este foarte diversificată, încarcată emoţional, însa foarte importantă, deoarece printr-un proces de integrare reuşit aceşti oameni pot da societăţii ceva productiv înapoi", a spus ea.
Potrivit sursei citate, Oana Ilici a absolvit Facultatea de Asistenţă Socială din Timişoara. Tânăra a încercat să se angajeze în ţară, dar nu a reuşit. Recunoaște că adaptarea la viaţa din Germania a fost destul de dificilă, pentru că a trebuit prima dată să înveţe limba.
"Motivele care m-au determinat să plec din România au fost financiare, dar totodată şi personale. Adaptarea a fost grea la început, deoarece a trebuit să urmez cursuri de limba germană pentru a putea comunica şi pentru a primi recunoaşterea diplomei de studii. Mi-am dorit să reuşesc să lucrez în domeniul în care am studiat, respectiv domeniul asistenţei sociale. Pentru recunoaşterea diplomei de asistent social mi-a fost necesară recunoaşterea acesteia de către o instituţie specializată", ne povesteşte Oana .
Statele membre ale Uniunii Europene au primit în jur de 24.000 de refugiaţi care au înaintat cereri de reinstalare. Cea mai mare grupă de beneficiari ai măsurilor de protecţie în Europa în anul 2017 a fost cea a cetăţenilor sirieni, cu un număr de 175.800 de persoane (33 %) , urmată de grupa formată din cetăţeni afgani cu un număr de 100.700 de persoane (12%).
Numărul deciziilor de acordare a statutului de protecţie în cazul cetăţenilor sirieni a scăzut din anul 2016. Din cei 175.800 de sirieni, mai mult de 70 la sută au primit protecţie în Germania, respectiv un număr de 124.800 de persoane.
La nivel european, România ocupă locul 16 din punct de vedere al numărului de refugiaţi care au primit o decizie favorabilă de şedere.
Citește și VIDEO/ Mica Românie de la Cercul Polar. Comuna fără poliție unde locuiesc 400 de români și femeia care s-a transformat din protestatar în politician
