Olimpiadele-fantomă, preșul sub care se ascunde analfabetismul. Elevii se plâng de apariția „falsei elite a învățământului românesc”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reprezentanții elevilor s-au plâns Ministerului că olimpicii internaționali ai României nu sunt selectați corect. Mai mult, elevii spun că se „inventează şi reinventează olimpiade, fără a exista o motivare transparentă”. Adolescenţii susţin că în spatele olimpiadelor-fantomă se ascund, de fapt, problemele grave ale învățământului.
”În anul școlar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7.000 de olimpici naționali, dintre care 202 au fost laureați la fazele internaționale, reprezentând țara noastră cu mândrie și demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanță. Cu toate acestea, poveștile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum și întregul fenomen ce se străduiește să readucă o rază de speranță în climatul educațional, sunt mai puțin cunoscute, sau mai puțin acceptate”, spune Alexandra Tuță, vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor (CNE).
Unii elevi sunt avantajaţi
Cum cred adolescenții că se mistifică olimpiadele? „Apar subiecte care nu concordă cu realitățile sistemului, prin depășirea nejustificată a programei pentru olimpiadă, astfel încât problemele propuse devin realizabile doar de elevii din centrele universitare”, spun reprezentanții elevilor.
De asemenea, în multe cazuri lucrările sunt corectate de profesori incompatibili, adică cei care au elevi în competiţie.
Prin aceste mecanisme s-ar restricționează accesul celor bine pregătiți - motivați, dar neprivilegiați -, la performanță.
Alexandra Tuță ne-a povestit despre un caz din Craiova, în care părinții unui olimpic au chemat în instanță Inspectoratul Școlar Județean exact pe acestă temă.
„Profesori incompatibili cu criteriile prevăzute de metodologie ajung să decidă soarta lotului olimpic, iar numeroase olimpiade se inventează și reinventează, înființându-și propriile olimpiade internaționale, fără a exista o motivare transparentă. Apar olimpiade care nu sunt relevante, precum olimpiada satelor la matematică, sau olimpiada fetelor matematiciene, sau olimpiada de lingvistică etc. Cele mai multe sunt olimpiade realiste care îşi creează multiple variante, ca să monopolizeze fenomenul, iar unele apar pur şi simplu”, spune Alexandra Tuță.
Elevi analfabeţi funcțional
„Oare elevii olimpici reprezintă cu adevărat elita învățământului românesc, sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?”, se întreabă elevii.
Datele statistice sunt în favoarea celor susţinute de reprezentanţii CNE. Rata generală a abandonului școlar a depășit 18% în 2014. De asmenea, rata abandonului școlar în licee a crescut de la 2,2%, în 2009, la 3,8%, în 2011 – procentul fiind de 5,3% în liceele tehnologice și în mediul rural.
Media absenteismului este de 6 absențe/elev/an în clasele primare; 32 de absențe/elev/an la gimnaziu; 58 absențe/elev/an liceu.
De asemenea, 42% dintre elevi se aflau în zona analfabetismului funcţional, anul trecut. Adică nu erau capabili să facă raţionamente elementare, să folosească operaţiile matematice elementare când se confruntă cu o situaţie din viaţa de zi cu zi.
Ministrul Educaţiei a răspuns apelului elevilor. Pavel Năstase intenţionează să se întâlnească joi cu reprezentanţii Consiliului Național al Elevilor pe această temă.
