„Omoara-ma, doctore!”

De curand, in dezbaterea internationala privind eutanasia s-au consemnat doua momente de rascruce. Primul: Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins apelul englezoaicei Diane Pretty, care voia sa se sinucida cu ajutorul sotului ei. Femeia, mama a doi copii, se afla in faza terminala a unei boli incurabile, care o paralizase de la gat in jos si care urma sa ii afecteze creierul. Nu putea sa-si ia viata singura, dar sotul ei era gata sa-i indeplineasca dorinta. Potrivit legii britanice insa, cel ce ajuta o persoana sa se sinucida risca pana la 14 ani de inchisoare. Pentru a evita acest deznodamant, sotii Pretty declansasera o ampla campanie mediatica vizand modificarea legii. Avocatii lor au marsat pe ideea ca aceasta incalca articolul 3 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului – „Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante” – cu referire la momentul cand Diane urma sa isi piarda cunostinta. Curtea a invocat insa articolul 2 al aceleiasi Conventii, care stipuleaza ca „moartea nu poate fi cauzata cuiva in mod intentionat, decat in executarea unei sentinte capitale”.
Cazul „Miss B”
Al doilea eveniment important in ceea ce priveste eutanasia a fost anuntul mortii unei femei pe care opinia publica engleza o stia doar sub pseudonimul „Miss B”. Ea va ramane in istorie ca primul pacient din Marea Britanie care, inainte de a intra in coma profunda, a obtinut o sentinta ce i-a dat dreptul sa fie decuplata de la aparate. In varsta de 43 de ani, necasatorita, Miss B era paralizata de la gat in jos, la fel ca si Diane Pretty, si avea nevoie de ingrijire de specialitate. In luna martie, o instanta stabilise ca ea dispune de capacitatea mentala de a accepta sau de a refuza tratamentul de mentinere in viata. Ca atare, la inceputul lunii aprilie, Miss B a fost mutata la un spital din Londra, unde medicii au fost de acord sa-i indeplineasca dorinta. Luni, 29 aprilie, Ministerul britanic al Sanatatii a anuntat sec: „Miss B a murit linistita, in somn, dupa ce a fost deconectata de la aparate, la cererea sa”.
In Romania, eutanasia lipseste din dezbaterea publica, iar reglementari legale nu exista. Pentru a intelege complexitatea problemei, se cuvin cateva precizari. Cea mai importanta distinctie este intre „a omori” si „a lasa sa moara”. In primul caz, se vorbeste de eutanasie ACTIVA; de exemplu, cand X ii ia viata lui Y facandu-i o injectie sau administrandu-i o supradoza. In al doilea caz, eutanasia este PASIVA, sau SINUCIDERE ASISTATA (X nu-i ofera sau ii intrerupe lui Y un tratament ce l-ar fi mentinut in viata). O alta clasificare esentiala pleaca de la dorinta muribundului. Daca o persoana ii cere alteia sa o omoare, chiar si printr-un mesaj scris inainte de a intra in coma, avem de-a face cu eutanasie VOLUNTARA. In fine, daca se curma existenta unei persoane care n-a spus nici „DA”, nici „NU” (pentru ca n-a fost intrebata, s-a abtinut sau chiar voia sa traiasca), eutanasia este INVOLUNTARA. Administrarea unor doze tot mai mari de medicamente care alina durerea, dar care ar putea produce moartea, este un exemplu in acest sens.
Sinucidere cu ajutorul calculatorului
In aprilie 1996, medicul australian Philip Nitschke a realizat un program pe calculator care le permite bolnavilor incurabili sa controleze injectia letala. Programul, numit „Eliberarea”, prezinta pe ecranul calculatorului un pacient legat la o perfuzie si trei intrebari, menite sa-l faca pe deplin constient de actiunile sale. Ultima intrebare este: „Daca apesi DA, vei face ca o injectie mortala sa-ti fie administrata in urmatoarele 30 de secunde si vei muri. Vrei sa continui? DA/NU”. Daca bolnavul alege DA, computerul activeaza perfuzia, doza letala este administrata intravenos.
Olanda – prima tara unde poti fi omorat legal
La 1 aprilie 2002, in Olanda a intrat in vigoare legea care permite eutanasia. Legea le da voie medicilor sa-i ajute pe pacientii incurabili sa-si puna capat vietii, dar numai daca acestia se afla in fazele terminale ale bolii si au dureri insuportabile. Bolnavul trebuie sa faca o cerere clara si detaliata pentru a fi eutanasiat. Toate cazurile trebuie trimise unor comisii alcatuite dintr-un jurist, un medic si un specialist in etica, obligati sa verifice respectarea criteriilor prevazute de lege. Are dreptul sa recurga la eutanasie orice persoana care a implinit 16 ani, si chiar si minorii intre 12 si 16 ani (!), daca beneficiaza de acordul parintilor.
Singurul stat american in care eutanasia este legala, dar numai sub forma de sinucidere asistata, e Oregon. Legea eutanasiei, intrata in vigoare in octombrie 1997, autorizeaza un medic sa prescrie o doza mortala de medicamente bolnavilor in faza terminala, rezidenti in Oregon, care n-ar mai avea de trait decat maximum 6 luni.
Cel mai cunoscut militant in favoarea legalizarii eutanasiei este medicul american Jack Kevorki- an, supranumit Doctorul Moarte. In aprilie 1999, un judecator din statul Michigan l-a condamnat la o pedeapsa intre 10 si 25 de ani de inchisoare, pentru ca ucisese, la cerere, un bolnav incurabil. Kevorkian, acum in varsta de 73 de ani, a declarat ca a ajutat sa moara circa 130 de persoane.
Medicii romani au pareri impartite
„Au fost cazuri grave de cancer cand i se spunea bolnavului ca mai are de trait cateva zile si traia ani intregi dupa aceea. Durerea poate fi controlata”, dr. Marian Todoran, directorul Spitalului Judetean Oradea.
„Eutanasia ar trebui admisa pentru pacientii foarte grav bolnavi si aflati in cunostinta de cauza. Nu in forma activa, ci in cea pasiva. Adica nu provoci moartea bolnavului, ci ii intrerupi tratamentul” dr. Radu Vieru, Institutul de Medicina Legala Cluj.
„Sunt intru totul de acord cu eu-tanasia, dar numai sub stricta supraveghere medicala” prof. Petru Dragan, seful Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Judetean Timisoara.
„Cata vreme omul sufla, nu ai voie sa te atingi de viata lui. Daca Dumnezeu ne-a dat zile, trebuie sa le ducem fiecare pe toate, asa cum putem”, dr. Dumitru Mohan, medic-sef, Spitalul Judetean Bihor.
„Am intalnit pacienti care mi-au spus ca-si doresc moartea, dar, de fapt, voiau sa scape de durere”, prof. Carol Stanciu, rectorul Universitatii „Gr. T. Popa” din Iasi.
„As vota pentru eutanasie daca proiectul de lege ar fi identic cu cel al olandezilor. De ce? Pentru ca asa e bine, sa nu-i mai lasi pe oameni sa sufere si sa se chinuie inutil”, dr. Theodor Stamate, seful Clinicii de arsi de la Spitalul de Urgente Iasi.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE