Industria Producătoare De Tutun Are Un Impact "devastator" Asupra Mediului înconjurător, Avertizează OMS

În fiecare an, industria producătoare de tutun duce la pierderea a 600 de milioane de copaci în întreaga lume, a 200.000 de hectare de teren, a 22 de miliarde de tone de apă și eliberează 84 de milioane de tone de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă, potrivit raportului OMS. Numai emisiile de CO2 sunt echivalente cu o cincime din cele produse de industria aeronautică.

Cea mai mare parte a tutunului este cultivată în țările sărace, cu populație cu venituri mici sau medii, unde apa și terenurile agricole sunt extrem de necesare pentru a produce alimente. În schimb, terenurile și apa sunt folosite aici pentru a cultiva aceste plante de tutun „mortale”, în timp ce tot mai multe păduri sunt defrișate, afirmă OMS.

7.000 de substanțe chimice toxice – reziduuri care ajung în mediul înconjurător

Cultivarea tutunului folosit în industrie nu reprezintă singura problemă. Culturile produc munți de deșeuri care persistă și dăunează mediului înconjurător, mai spune OMS.

„Produsele din tutun sunt cele mai aruncate obiecte la nivelul întregii planete, conținând peste 7.000 de substanțe chimice toxice, care se scurg în mediul înconjurător atunci când sunt aruncate”, spune dr. Ruediger Krech, directorul OMS pentru promovarea sănătăţii.

Mucurile de țigară sunt a doua sursă de poluare cu plastic la nivel mondial, conținând microplastice care persistă în mediul înconjurător. Alte produse, cum ar fi tutunul fără fum și țigările electronice, contribuie, de asemenea, la problema poluării cu plastic.

„Aproximativ 4,5 mii de miliarde de filtre contaminează oceanele, râurile, trotuarele, parcurile şi plajele noastre în fiecare an”, adaugă Ruediger Krech.

Recomandări

Puțină istorie: o carte care m-a umplut de admirație și o lectură mai mult decât necesară în aceste vremuri

Fiecare filtru de țigaretă aruncat din neglijență poate polua până la 100 de litri de apă.

În Europa, Germania cheltuiește anual peste 180 de milioane de euro pentru curățarea produselor din tutun aruncate pe jos, mai arată raportul OMS.

Iar costul curățării produselor din tutun aruncate pe jos cade adesea în sarcina contribuabililor – nu a industriei care cauzează problema. China cheltuiește în fiecare an aproximativ 2,4 miliarde de euro, iar India aproximativ 714 milioane de euro pentru ridicarea acestor articole – în special filtre (mucuri).

Krech a declarat pentru agenția France Presse că rezultatele sunt „devastatoare”, adăugând că industria tutunului este „unul dintre cei mai mari poluatori pe care îi cunoaștem”.

Cum încearcă industria tutunului să distragă atenția de la pagubele produse

STOP, un organism de supraveghere a industriei, a criticat eforturile de PR ale industriei tutunului prin care se încearcă distragerea atenției de la daunele aduse mediului. Acesta avertizează că s-ar putea produce o degradare și mai mare a mediului, deoarece oamenii sunt împinși către produsele electronice.

Recomandări

„Amenințări în creștere față de România și Republica Moldova”. Cum se folosește Moscova de tema „o nouă Românie Mare” pentru a instaura frică

Într-un raport realizat în colaborare cu OMS, organizația de supraveghere a constatat că mesajele referitoare la țigările electronice și produsele din tutun încălzit care contribuie la „un viitor mai durabil” nu sunt altceva decât o „împachetare” ecologistă a problemei.

„Companiile producătoare de tutun încearcă să pretindă că devin sustenabile, promovând tot felul de rapoarte și acreditări obținute pe partea de mediu. Este doar praf în ochi”, spune Andrew Rowell, autorul principal al raportului și partener în cadrul STOP.

Acesta mai afirmă că industria nu este niciodată trasă la răspundere pentru daunele aduse mediului de produsele sale și de lanțul global de aprovizionare care le produce.

„De fapt, impactul ecologic al industriei este aproximativ echivalent cu cel al uneia dintre marile companii petroliere. Trebuie să vorbim despre marile companii de tutun în același mod în care vorbim despre marile companii petroliere ca fiind o cauză a schimbărilor climatice”, explică Rowell.

Printre exemplele de „împachetare ecologistă” din raport se numără parteneriatul cu ministerul și cu un institut pentru mediu în cadrul unui proiect de conservare a pădurilor din Brazilia, în ciuda faptului că industria a contribuit la defrișările din această țară. STOP semnalează, de asemenea, proiecte finanțate de industria tutunului în Africa care au ca scop creșterea accesului la apă potabilă, în timp ce cultivarea plantelor de tutun folosește mai multă apă decât majoritatea culturilor și poate polua sursele esențiale.

„Nu credeți mesajele «verzi» înșelătoare ale industriei de PR și proiectele simbolice de responsabilitate socială corporativă”, adaugă Rowell.

Industria producătoare de tutun are un impact „devastator” asupra mediului înconjurător, avertizează OMS

Știri mondene

Știri România

Comentează