Cu un picior în groapă, Guvernul Boc continuă, sub pretextul măsurilor anticriză, un dezmăţ bugetar incredibil. Zilnic apar dezvăluiri prin care banii publici sunt sifonaţi către firme de partid, prin contracte şi achiziţii supraevaluate, prin aşa-zise studii de fezabilitate, plătite cu milioane şi zeci de milioane de euro, pentru obiective de investiţii iluzorii, chiar inventate ad-hoc. De unde provin banii, se ştie. Din jupuirea populaţiei (îndeosebi din scăderea cu 25% a salariilor bugetarilor), ca şi din gâtuirea firmelor private (TVA 24% etc.). Unde se duc banii, iarăşi se află. Marele jaf continuă.
Delegaţia FMI i-a lăsat lui Boc, cu limbă de plecare, porunca să privatizeze rapid activele la care statul e acţionar integral, majoritar sau minoritar. Desigur, un nou tun pentru “investitori strategici”. Mai întâi, însă, companiile respective trebuie curăţate de datorii şi lustruite, aşa încât noii patroni să nu aibă de preluat şi pasivul acestora. E notoriu că, în timp ce firmele private sunt strânse de gât de Fisc, cele ale statului - în primul rând, din domeniul energetic - au datorii imense, mai ales la bugetul asigurărilor de stat, bani ce au fost reţinuţi salariaţilor. Şi nu întâmplător în aceste companii clientela politică - propulsată pe palierul superior - are lefuri de 8-10 mii lei.
Guvernul a găsit soluţia: firmele respective vor primi ajutoare de stat totalizând 600 milioane de euro. Suma e peste jumătate din ceea ce s-a adunat prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%! Este modul în care guvernanţii înţeleg mult clamata solidaritate socială. Care de fapt înseamnă a-i buzunări pe amărăşteni spre a avea fonduri pentru interesele de partid. Inclusiv în perspectiva alegerilor din 2012. Acesta e, până la urmă, rostul pentru care se tot invocă “interesul naţional” drept unicul ţel al cramponării de putere a portocaliilor.