Orasul unde se mananca broaste

masa drept principalul fel de mancare. Ancorat cu picioarele in mal, omul sta intins deasupra baltii, sprijinindu-se cu mainile de doua pietre din apa. Asteapta rabdator. Nu trebuie sa faca nici o miscare care ar putea afecta limpezimea apei. Printre bolovani se pot zari broaste ce-si fac siesta de amiaza. Cu o miscare fulgeratoare, vanatorul de ocazie apuca si scoate la suprafata una din "surate". "Eh, astea sunt!", ne spune Vasile Robasciuc, angajat al Primariei din Brezoi. Vasile se uita admirativ la broasca, prieteneste chiar. "Mi-ar mai trebui inca 100 ca asta ca sa pun de-o masa pentru familie. Au un gust exceptional, mult mai bun decat cel al carnii de pui! Dar acum nu sunt bune de mancat pentru ca e vara", spune brezoianul. El sustine ca "puii de balta", asa cum sunt denumite broastele comestibile, se pot consuma numai in lunile cu "r" ale primaverii: martie si aprilie. "Atunci incep sa coboare de pe munte, dupa ce au hibernat in timpul iernii. Au o pielita pe gura si nu pot manca nimic. Organismul lor e curat. Din aprilie, cand incepe sa se incalzeasca, isi pierd pielita si se pornesc sa oracaie. E semnul ca nu mai sunt bune de mancat, pentru ca se hranesc cu tot felul de prostii", ne povesteste Vasile despre biologia "neaosa" a broastelor. Traditia consumului de "pui de balta" din Brezoi se trage de prin anii 1900, cand la fabricile de lemn din zona au fost adusi muncitori italieni, asemenea capsunarilor romani care trudesc astazi in Spania. "Peste 100 de italieni au muncit la noi. Multi au ramas aici si si-au intemeiat familii. De la ei au deprins brezoienii obiceiul acesta", afirma Elena Corotchi, primarul orasului Brezoi. Aceasta spune ca in fiecare primavara localnicii nu obisnuiesc sa manance altceva decat broaste. "Se duc toti pe munte, acolo de unde coboara cu miile. Se prind simplu, cu mana. Cand eram copil, terminam si cate 500 de bucati la o masa. Parintii mei aveau mereu jumatate de frigider plin cu broaste", spune Elena Corotchi. Broastele sunt foarte apreciate in multe zone ale lumii datorita gustului deosebit, apropiat de cel al carnii de pui si al celei de rac, dar si pentru compozitia nutritiva foarte saraca in grasimi (0,9% lipide) si continutul bogat in proteine (23%), foarte apropiat de cel al carnii de porc. La nivel mondial, piata puilor de balta a cunoscut o dezvoltare fara precedent, in conditiile in care un kilogram se vinde cu cel putin sase euro.