„Orfanii COVID” din Iran: cel puțin 51.000 de copii și-au pierdut un părinte, răpus de coronavirus
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Iranul este una dintre țările cele mai afectate de COVID, în Orientul Mijlociu. Bilanțul oficial al deceselor a ajuns la 120.000, dar chiar și autoritățile iraniene admit că numărul ar putea fi mai mare, scrie BBC.
Mai bine de 51.000 de copii din Iran au pierdut un părinte răpus de COVID, au anunțat autoritățile iraniene.
Unul dintre aceste cazuri este cel al Elizei, o fetiță de 4 ani, scrie BBC. Tatăl ei, în vârstă de 40 de ani, s-a îmbolnăvit și a fost transportat la spital, unde a și murit.
Fetița, spune mama ei, era foarte atașată de tată, iar acum este foarte afectată de pierderea lui.
„Devine speriată atunci când nu sunt lângă ea pentru un minut, crede că aș putea să nu mă mai întorc”, spune mama ei, Afrooz.
Pierderea părinților este cu atât mai dificilă cu cât copiii nu au parte de ajutorul necesar pentru depășirea traumei.
Mulți dintre copii urmează cursurile școlare de acasă de aproape un an și jumătate, așa că nu au acces la sprijinul deplin al autorităților, al prietenilor sau colegilor, atâta vreme cât criza COVID nu se va termina.
Impactul, se tem specialiștii, ar putea fi puternic.
„Copiii care își pierd părinții simt că viața este imprevizibilă”, spune doctorul Samineh Shaheem, profesor de psihologie la Londra,
„Simt că nu mai au control asupra vieții. Acest lucru ar putea avea efecte pe termen lung, în vreme ce ar putea crește riscurile traumei pe termen scurt și efectele adverse asupra sănătății”, adaugă specialistul.
Prin comparație cu mulți alți copii, situația Elizei este încă rezonabilă, deoarece mama sa este profesoară și are un salariu pentru a se întreține.
Pentru multe familii, viața poate fi mai dificilă, în special pentru cei în care persoana decedată era cea care câștiga banii necesari pentru întreținerea gopodăriei.
O criză sanitară, peste criza economică
De la bun început, Iranul s-a confruntat cu două crize, suprapuse. Când a început pandemia, economia iraniană avea deja probleme grave, din cauza sancțiunilor impuse de Washington.
Apoi, în primul an al crizei, mai bine de un milion de iranieni și-au pierdut locul de muncă, potrivit statisticilor, iar acest lucru a avut consecințe grave. Problemele s-ar putea răsfrânge direct asupra copiilor rămași fără părinți.
„Incertitudinea economică și dificultățile financiare ar putea să îi împingă pe unii copii mai mari în afara sistemului de educație, pentru a le permite să se angajeze, ceea ce înseamnă că vor fi vulnerabili la exploatare”, spune doctorul Shaheem.
În acest timp, criza sanitară se prelungește, iar finalul nu este foarte aproape. De fapt, Iranul este una dintre țările cele mai afectate de COVID, în Orientul Mijlociu.
Bilanțul oficial al deceselor a ajuns la 120.000, dar chiar și autoritățile iraniene admit că numărul ar putea fi mai mare.
Mulți dintre iranieni spun că numărul deceselor ar fi putut fi redus dacă liderul suprem, Ayatollahul Ali Khamenei nu ar fi refuzat inițial să importe vaccinurile COVID produse în Occident.
În cele din urmă, oficialii au renunțat la această decizie și au cumpărat un număr de doze, dar campania înaintează lent și doar 20% din populație a fost vaccinată.
Preșdintele Ebrahim Raisi a promis că 70% din populație va fi inoculată până la finalul lui septembrie, o promisiune care evident nu a fost îndeplinită.
