Osteomielitele
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Afectiunea cu cea mai mare incidenta la aparatul musculoscheletal este osteomielita, tradusa prin inflamatii ale corticalei osoase, a cavitatii medulare si a periostului.
Cele mai frecvente cazuri de osteomielita sunt generate de bacterii, fungi si virusuri. Alte cauze se refera la factorii iritanti cum ar fi radioterapia si implanturile osoase chirurgicale.
Infectiile osoase se clasifica in: ale scheletului (care prind inclusiv craniul si bazinul) si ale coloanei vertebrale (incluzand corpurile vertebrale si discurile intervertebrale).
Osteomielitele vertebrale la caine si pisica prind si discurile intervertebrale, comparativ cu omul, la care, de obicei, se opresc la nivelul corpului vertebral. Originea osteomielitelor poate fi hematogena sau traumatica. Bacteriile cel mai frecvent implicate in osteomielita infectioasa sunt stafilococii, streptococii, pseudomonas si proteus, care patrund in os pe cale hematogena.
Nu putine sunt cazurile in care a fost identificata o varietate mare de fungi care produc osteomielita. Rasa la care osteomielita fungica are o incidenta destul de mare este Ciobanescul German.
Osteomielitele posttraumatice apar in cazul in care rezistenta osului la infectii scade. Astfel, irigarea deficitara cu sange, contaminarea cu bacterii, necroza, fracturile, implantul chirurgical al anumitelor materiale sau alterarea raspunsului imun sunt cauzele cele mai frecvente ale osteomielitelor posttraumatice.
Pentru a preveni astfel de situatii, leziunile de la nivelul aparatului musculoscheletal, chiar daca nu sunt majore in aparenta, ele pot degenera foarte usor, ducand la situatii dramatice ireversibile. O plaga banala produsa de o taietura sau de o intepatura incorect tratata poate duce la osteomielita.
Semnele clinice sunt foarte variabile, in functie de tipul si stadiul procesului inflamator. Osteomielitele acute, in special cele posttraumatice sunt caracterizate de umflaturi si dureri localizate, stare febrila si o crestere semnificativa a numarului de leucocite. In astfel de cazuri, nu de putine ori sunt prinse si articulatiile care devin fluctuante, fierbinti si dureroase.
Interventia medicului veterinar devine obligatorie in astfel de cazuri, atat pentru investigatiile de rutina, cat si pentru cele specifice, terapia specifica impunandu-se de urgenta.
La anumite rase, osteomielitele pot degenera foarte usor in procese neoplazice sarcomatoase, cum ar fi osteosarcomul. Din pacate, in foarte multe cazuri neglijenta proprietarului face inutila interventia medicala.
Procesele cronice trebuie abordate in mod complex si diferit din punct de vedere terapeutic, intrucat o simpla antibioterapie nu rezolva problema daca nu este insotita in parelel de rezolvarea proceselor ischemice si necrotice. Astfel, terapia este dublata de interventii chirurgicale care au ca scop indepartarea tesuturilor afectate ireversibil, drenarea si imobilizarea zonei.
Tratamentul cu antibiotice va fi precedat intotdeauna de o antibiograma, care va preciza antibioticul la care agentul patogen este sensibil, crescand astfel eficienta terapiei.
Una din cele mai recomandate investigatii in cazul osteomielitelor este examinarea radiologica, care poate pune un diagnostic timpuriu.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
