Parcul Herăstrău e păzit de un «copac-spion» | EXCLUSIV

Bradul artificial nu poate fi remarcat din stradă, dar dacă te apropii, e clar că distonează cu vegetaţia din jur. Iar când ajungi lângă el, vezi, printre crengile sale, care sunt din material plastic, aparatură electronică prinsă de trunchi. Pare o chestiune fără logică, dar structura are legătură cu tehnologiile militare de spionaj şi de contraspionaj. “În perioada războiului rece, fosta Uniune Sovietică a inventat o tehnică de mascare a unor obiective strategice prin plantarea unor adevărate păduri artificiale de conifere. Acestea acopereau foarte bine obiectivele vizate. Ulterior, pe copaci a fost montată tehnică electronică de spionaj, iar arborii au început să fie prelucraţi cu vopseluri şi substanţe speciale, ca să nu poată fi detectaţi radioelectronic din satelit. Această tehnică militară de spionaj s-a răspândit ulterior pe tot globul. În timpul deplasării mele în zona 51, din Nevada, SUA, am putut constata că unul din cinci cactuşi din acel perimetru era din fibră de sticlă, având încorporate camere de luat vederi şi senzori sonori. Înainte de 1989, România a fost una din puţinele ţări socialiste care a experimentat cu succes acest procedeu de mascare, iar în prezent în ţara noastră sunt amplasaţi, experimental, mai mulţi astfel de copaci care au pe ei tehnologie electronică de ultimă oră”, ne-a spus generalul de brigadă Emil Străinu, doctor în probleme de război geofizic.
Băneasa, fieful agenţilor KGB
Bradul despre care vorbim este amplasat într-o zonă “sensibilă” a Bucureştiului perioadei comuniste, din punctul de vedere al spionajului. Despre ce e vorba? După 1947, sub presiunea exercitată de trupele sovietice care staţionau în ţara noastră, guvernul de la Bucureşti a semnat o înţelegere secretă cu URSS privind zonele din România care intrau sub supravegherea unilaterală a serviciilor secrete ruseşti, respectiv KGB. O asemenea zonă a fost cea din nordul Capitalei, mai precis zona Herăstrău – Băneasa. În acest perimetru, spionii ruşi erau “la ei acasă” şi organizau lucrurile murdare pe care le aveau de făcut în România. Printre tehnologiile folosite de KGB au fost şi “copacii- spioni”. Se pare că un asemenea pom a contribuit la uciderea unui colonel francez, în 1969.

Recomandări

Puterea clanului Corduneanu. Liderul decedat al grupării a fost anchetat pentru trafic de droguri, cămătărie, trafic de persoane și acte de violență, dar condamnat doar pentru „spionarea soției”

Spion francez ucis cu ajutorul pinilor care au «ochi şi urechi»

În 1968, România îşi exprimase public distanţarea de URSS şi apropierea de statele occidentale, în special Franţa, iar sovieticii făceau eforturi disperate de a a frânge entuziasmul occidental al românilor.
În aceste condiţii, în vara anului 1969, colonelul Cheyron DAbzac, ofiţer de informaţii militare franceze însărcinat cu supravegherea zonei balcanice, inclusiv a ţării noastre, se afla într-o vizită în România. În cursul acestei vizite, DAbzac şi şoferul lui au fost ucişi într-un accident rutier straniu, în zona Băneasa din nordul Bucureştiului. Maşina lor a fost lovită frontal de un camion militar, deşi pe drum nu circulau alte maşini, traficul fiind “anemic” în Capitală în acea perioadă. Când ministrul de externe Manea Mănescu a cerut amănunte despre acea catastrofă diplomatică a politicii de securitate româneşti, s-a aflat că acel camion nu aparţinea armatei române, ci fusese adus în ţară, prin frontiera URSS – România, de serviciile de informaţii sovietice, fusese revopsit şi i se puseseră plăcuţe de înmatriculare false. Informaţia a apărut în volumul “Fereşte- mă, Doamne, de prieteni”, semnat de istoricul american Larry L. Watts. La acea operaţiune KGB “participaseră” şi “copacii-spion” din Herăstrău.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro