Cine este părintele Grigori, cel mai proeminent preot antirăzboi al Rusiei: „Nu există nicio șansă de a câștiga acest război”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Părintele Grigori, care a fost cândva preot în Biserica Ortodoxă Rusă, și-a propus să demonstreze că nu toată lumea din Rusia susține actul de agresiune al președintelui Vladimir Putin. Ajutarea sutelor de mii de refugiați ucraineni care s-au trezit blocați în Rusia din februarie este prioritatea sa principală, relatează Euronews.
Cuprins:
„Până în aprilie, organizația noastră religioasă și parohia din Sankt Petersburg au deschis un centru pentru ajutorarea refugiaților, deoarece mulți dintre ei au nevoie de diferite tipuri de ajutor. Unii au nevoie de bilete pentru a pleca din Rusia, alții au nevoie de haine sau de diferite medicamente”, a declarat părintele Grigori.
Organizația sa religioasă, Biserica Apostolică Rusă, a asistat aproximativ 7.000 de refugiați în ultimele opt luni.
Când a început războiul, Grigori și-a contactat semenii ucraineni și, împreună cu alți clerici internaționali, a scris o scrisoare prin care cere oprirea invaziei.
Numirea agresiunii împotriva Ucrainei drept „război” a fost incriminată în Rusia încă de la început, iar cei care fac acest lucru riscă până la 15 ani de închisoare, în baza unei legi care pedepsește „denigrarea armatei ruse”. Grigori nu are nicio problemă în a sfida legea. „Suntem uniți în aceste idei. Este necesar să opriți războiul.”
„Înțeleg că negocierile politice ar putea fi dificile. Dar este necesar să ne întoarcem la granițele care au fost stabilite și recunoscute internațional în 1991 de întreaga lume”, spune el, referindu-se la granițele Ucrainei stabilite atunci când s-a rupt de Uniunea Sovietică și și-a declarat independența.
Acest lucru ar însemna returnarea Peninsulei Crimeea, anexată ilegal la Federația Rusă în 2014, cât și renunțarea la Herson, Zaporojie, Donețk și Luhansk, provincii a căror alipire a fost semnată de Vladimir Putin la finalul lui septembrie, într-o mișcare nerecunoscută la nivel internațional.
„Putem vorbi despre economie și conducte, despre limbă și cetățenie, despre toate aceste lucruri. Dar știm cu toții care sunt granițele. Deci, de ce trebuie să discutăm despre asta din nou și din nou - mai ales cu ajutorul armelor?”, se întreabă clericul.
Întrebat dacă nu îi este teamă că aceste opinii îl vor duce la închisoare, cum s-a întâmplat cu alți opozanți ai războiului, părintele Grigori răspunde foarte convins: „Nu-i de ce să-ți fie frică. Este ca vremea. Uneori, ziua începe cu soare, dar până după-amiază poate ploua.”
Și-a descoperit chemarea pe când era în armata sovietică
Născut la Moscova ca fiu al unei pictorițe faimoase pentru munca sa în teatru și film și al unui poet și dramaturg încă și mai cunoscut - ambii disidenți -, părintele Grigori a descoperit creștinismul în timp ce servea în armata sovietică, în anii ’80.
După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, Grigori, pe atunci regizor de film, s-a simțit deziluzionat de munca în televiziune, care era din ce în ce mai cooptată de elitele de la Kremlin pentru propaganda directă oferită publicului. A căutat răspunsuri în altă parte, devenind preot la scurt timp după ce a părăsit televiziunea.
„Cu ajutorul prietenilor mei care au fost și sunt preoți, m-am hotărât să devin preot și astfel timp de șapte ani am fost preot în Staraya Russa. Este un oraș mic din districtul Novgorod, cunoscut sub numele de orașul (Fiodor) Dostoievski”, povestește bărbatul.
„Societatea rusă nu este deloc religioasă”
Biserica rusă și sprijinul deplin al liderului ei, patriarhul Kiril, pentru anexarea Crimeei în 2014 și pentru implicarea în conflictul separatist violent din Donbas, l-au nemulțumit profund. El a părăsit Biserica Ortodoxă Rusă și, în cele din urmă, s-a alăturat Bisericii Apostolice Ruse - o organizație religioasă recunoscută, fondată de alți preoți disidenți, precum părintele Gleb Yakunin.
Părintele Gleb Yakunin a fost un activist prodemocrație și membru al Grupului Helsinki pentru drepturile omului din Moscova. El a fost vicepreședintele unei comisii parlamentare ruse care investiga implicarea KGB-ului în biserică, publicând documente Politburo despre care se spune că dovedesc existența unei legături extinse între cele două instituții.
După ce a lucrat ani de zile cu cele mai joase categorii ale societății ruse, cum ar fi deținuții din sistemul penitenciar, Grigori spune că misiunea sa este ca oamenii să trăiască în conformitate cu adevăratele virtuți ale credinței.
„Problema organizațiilor religioase din Rusia este că, de fapt, toate sunt false”, a spus părintele Grigori. „Societatea rusă nu este deloc religioasă”.
„Dacă ne uităm la câți oameni merg la biserică oriunde în Europa - în Belarus, în Ucraina, Cehia - vedem că cel puțin 10-15% dintre oameni sunt religioși. Acesta este cel mai mic procent. Dar în Rusia, la principalele sărbători creștine, precum Crăciunul sau Paștele, nu vedem mai mult de 3% dintre oameni prezenți în biserici”, spune Grigori.
„Imaginea pe care o vedem la televiziune este că biserica joacă un rol important și determinant în societatea rusă. Din păcate, este fals”, a explicat părintele Grigori.
„Foarte multă lume a părăsit biserica”
Un motiv important care a dus la îndepărtarea populației de Biserica Ortodoxă Rusă și conducerea acesteia provine din faptul că a fost mult timp considerată compromisă de Kremlin.
„Organizația religioasă oficială (n.r. - Biserica Ortodoxă Rusă) nu este deloc o organizație religioasă. Este o parte a proiectului de construire a imperiului”, spune Grigori.
„În alte țări, biserica e măcar puțin independentă. Dacă autoritățile fac vreo greșeală, biserica spune că a fost o greșeală și că lucrurile ar trebui făcute altfel. Dar în Rusia, un oficial al bisericii spune mereu că totul este bine”, amintește el.
„Biserica funcționează precum comisarii din Uniunea Sovietică. Și oamenii, desigur, o văd. Oamenilor nu le place. Mai ales după februarie (n.r. - momentul invadării Ucrainei), foarte multă lume a părăsit biserica, atât preoți, cât și oameni care au fost acolo de ani de zile”, continuă el. „Pur și simplu nu pot rămâne într-o biserică ce spune că războiul este un lucru bun”.
Pe măsură ce războiul se apropie de a noua lună, Grigori este și mai ferm că orice formă de sprijin pentru această agresiune contravine principiilor adevăratei credințe. Pentru el, societatea rusă s-a poziționat pe partea greșită a istoriei, după ce a neglijat să abordeze schimbările sociale aduse de noua realitate a vieții într-o societate în tranziție.
„Rusia încă trăiește în interiorul ideii de imperiu. Problema principală este că această idee te omoară”, spune preotul. „Rusia ca stat este cu adevărat împotriva lumii întregi. Și, desigur, nu există nicio șansă de a câștiga acest război.”
