Doi părinţi şi-au legat fiica de 15 ani cu lanţul, ca să nu mai fugă de acasă. Au primit pedepse cu suspendare!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În vara anului trecut, când fata lor a început să plece de acasă, doi părinţi din Râmnicu Sărat n-au cerut ajutorul poliţiei, de teamă ca autorităţile să nu le ia copiii. Şi-au căutat singuri fiica, iar apoi au apelat, „din disperare”, spune o judecătoare, la o soluţie extremă: au legat-o cu un lanţ de picior. După ce a scăpat din prizonierat, fata de 15 ani a plecat din oraş cu un vecin de 51 de ani, fost puşcăriaş, care a abuzat-o sexual.
Cuprins:
- Abuzurile şi „sentimentul de copil neiubit”
- De ce fug de acasă copiii
- A legat-o de picior, cu lanţul de căruță, trecut prin perete
- Când a fugit, l-a strâns mai tare
- Cum a fost convins tatăl să o elibereze
- Vecinul cu care a fugit fata, condamnat pentru omor
- Trimis din nou în spatele gratiilor
- De ce au primit părinţii pedepse cu suspendare
La 15 ani, Cătălina* abandonase şcoala. N-avea cine să o încurajeze să-şi continue studiile; mama ei a născut primul copil imediat după ce a terminat liceul, şi de atunci a rămas casnică, iar tatăl, care n-a fost nicio zi la şcoală, muncea ca zilier.
Abuzurile şi „sentimentul de copil neiubit”
Trăiau, doi adulţi şi patru copii, într-o casă de chirpici, compusă dintr-o cameră și un hol. Cătălina mai avea un frate de 17 ani, aproape orb, o soră de 12 ani și o alta, de 2 ani.
Vecinii spun că „părinții au încercat să le asigure copiilor lor un trai cât mai bun, cu toate că erau săraci”.
Dar psihologii care au stat de vorbă cu Cătălina au identificat „situații abuzive” în familie. Aceste abuzuri ale părinţilor „i-au accentuat sentimentul de abandon și de copil neiubit”, iar adolescenta a început să plece de la ai ei.
De ce fug de acasă copiii
„Copiii pleacă de acasă, adesea, ca urmare a unui conflict familial intens sau chiar a abuzurilor fizice, sexuale sau psihologice”, se precizează într-un raport al Departamentului de Justiţie al SUA.
6.475 de dispariţii ale minorilor au fost înregistrate anul trecut, în România. 95% sunt plecări voluntare de acasă, anunţă IGPR.
Poliţia de la noi numeşte aceste dispariţii - „plecări voluntare”, dar termenul minimalizează natura și complexitatea problemei, avertizează specialiştii americani.
<strong>De cele mai multe ori, copiii nu fug de acasă pentru că aşa vor ei, ci „pentru a se proteja sau pentru că nu mai sunt doriți acolo”. </strong><br>
O dată ajunşi pe stradă, ei cad pradă proxeneților, traficanților de droguri și infracțiunilor violente.
Pentru a preveni recidiva acestor plecări, copiii fugari, dar şi familiile lor au nevoie de consiliere psihologică și de sprijin social, se arată într-un studiu publicat anul acesta de Academia Americană de Pediatrie.
Când Cătălina a început să dispară de acasă, părinţii ei n-au anunţat nici măcar poliţia. Le era teamă, au mărturisit ei, că dacă află cei de la Protecţia Copilului, fata, dar şi fraţii ei ar putea fi luaţi şi duşi la orfelinat.
A legat-o de picior, cu lanţul de căruță, trecut prin perete
Tatăl Cătălinei mergea prin oraş şi o căuta în locurile unde ştia că ea merge: în zona gării din Râmnicu Sărat, la piața centrală sau în parcul din apropierea sediului poliției. O lua pe sus şi-o aducea acasă, dar peste câteva zile, fata pleca din nou.
Anul trecut, pe la mijlocul lunii august, bărbatul şi-a anunţat soţia că o va lega pe Cătălina, ca ea să nu mai fugă. „Poţi să faci pușcărie pentru asta”, l-a avertizat femeia, dar apoi l-a ajutat să-şi ducă la îndeplinire planul.
Tatăl a luat un lanț, lung de 2 metri şi jumătate, pe care îl folosea la căruță. Cu ajutorul unui lacăt, a legat un capăt al lanțului de glezna stângă al fetei, apoi a făcut o gaură prin peretele din chirpici şi a scos în afara casei celălat capăt, blocându-l la exterior cu o bucată de lemn, pe care legat-o de lanț, cu o sârmă.
Când a fugit, l-a strâns mai tare
Fata nu se mai putea mişca decât în zona patului. În prima seară, după ce părinții ei au adormit, a reușit să-şi strecoare piciorul prin lanț şi s-a eliberat. A fugit din nou pe străzi, dar tatăl ei a găsit-o a doua zi şi i-a prins din nou lanțul de picior, mai strâns.
Cătălina a rămas legată, precum câinii de pază din curţile de la ţară, trei zile.
„Stătea în pat și se tot acoperea cu o pătură, încercând să ascundă lanțul de la picior”, spune o vecină care mergea să-şi bea cafeaua cu mama fetei. N-a fost şocată şi nu i s-a părut nimic ciudat, mărturiseşte femeia. Ea spune că a bănuit că fata era legată, ca să nu mai plece de acasă.
Cum a fost convins tatăl să o elibereze
Atunci când avea nevoie la toaletă, Cătălina îi cerea voie mamei sale, care îi descuia lacătul de la picior. Mergea cu ea la WC şi, după ce se întorceau în casă, o lega la loc.
În dimineața celei de-a patra zile, sora fetei de 12 ani a început să plângă și să-l implore pe tată să o elibereze pe Cătălina. „Nu-ţi e milă de ea?”, îi repeta copila, printre lacrimi. Bărbatul s-a înduplecat atunci şi a desfăcut lanţul.
Adolescenta n-a mai plecat, ştia că va fi prinsă şi apoi legată iar. Îşi plănuia de acum marea evadare, cât mai departe de oraş, iar atunci când a aflat că vecinul ei se pregăteşte să plece în Vrancea, l-a întrebat dacă nu vrea să o ia cu el.
Vecinul cu care a fugit fata, condamnat pentru omor
Dumitru Feraru avea 51 de ani. Era cel mai bun prieten al tatălui Cătălinei şi umblase adesea cu el prin oraş, căutând-o pe fată. Când rămânea singur cu ea, bărbatul o compătimea, spunându-i că ştie că o duce greu şi că o înţelege. Treptat, el a devenit omul în care fata avea cea mai mare încredere.
Feraru era din Odobeşti (Vrancea), iar în 2001 fusese condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor cu premeditare.
În ianuarie 2015, a fost liberat condiţionat şi s-a stabilit în Râmnicu Sărat. Un an mai târziu, el a lovit o femeie cu pumnul în faţă, în plină stradă, dar Judecătoria Focşani l-a amendat cu 1.800 de lei şi i-a menţinut liberarea condiţionată.
Trimis din nou în spatele gratiilor
Sâmbătă, 21 septembrie 2019, Feraru a luat-o pe Cătălina de acasă şi a plecat cu ea. Timp de patru zile, tatăl fetei, nebănuind nimic, a căutat-o singur prin oraş, dar apoi, într-o dimineaţă, soţia lui a mers la poliţie şi, pentru prima oară, a anunţat dispariţia fiicei ei.
<strong>Aflând că nu mai e de găsit nici vecinul Feraru, căruia îi ştiau cazierul, poliţiştii au intrat imediat în alertă, iar fata a fost găsită, după şase ore, într-o localitate din Vrancea. </strong><br>
În zilele în care au fost împreună, bărbatul de 51 de ani a profitat de fata de 15 ani şi a întreţinut relaţii sexuale cu ea.
A fost arestat preventiv la 3 octombrie 2019 şi apoi trimis în judecată pentru act sexual cu un minor. Iar în septembrie anul acesta, Judecătoria Râmnicu Sărat l-a condamnat la 4 ani de închisoare şi i-a revocat liberarea condiţionată, adăugând la pedeapsă 2.110 de zile de închisoare rămase nexecutate.
Feraru trebuie să-i plătească fetei 100.000 de lei - daune morale. Procurorii au atacat hotărârea, iar dosarul se află acum la Curtea de Apel Ploieşti.
De ce au primit părinţii pedepse cu suspendare
După ce poliţia a găsit-o, Cătălina a fost internată într-un centru de plasament, unde se află şi azi.
În iunie anul acesta, părinţii ei au fost arestaţi preventiv şi trimişi în judecată, pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi rele tratamente aplicate minorului. După trei luni, mama fetei a fost pusă în libertate, sub control judiciar.
La proces, ambii părinţi şi-au recunoscut faptele şi au cerut să fie judecaţi în procedura simplificată, care reduce cu o treime limitele pedepselor. Iar la 9 octombrie 2020, Judecătoria Râmnicu Sărat i-a condamnat la câte 2 ani și 8 luni cu suspendare.
<strong>În stabilirea pedepsei, judecătoarea Nicoleta Macarenco a avut în vederea că părinţii „nu au lovit minora vreodată” şi au legat-o cu lanţul pentru că „nu reușeau nici comunicând, nici prin alte metode, să ajungă la o înțelegere cu aceasta”. </strong><br>
„Părinţii au restricționat libertatea de mișcare a victimei din disperare”, se susține în sentința penală 124/2020 a Judecătoriei Râmnicu Sărat
În numele victimei minore, procurorii au cerut ca inculpaţii să-i plătească fiicei lor 10.000 de lei - daune morale, iar instanţa a aprobat.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Sărat a atacat şi hotărârea de condamnare cu suspendare a părinţilor, iar decizia finală va fi dată tot de Curtea de Apel Ploieşti.
* Protejăm identitatea reală a victimei, dar şi a rudelor ei, pentru că ar putea conduce la recunoaşterea fetei.
