Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a sărbătorilor de Paște, când se fac cele mai multe dintre felurile de mâncare, este finalizată curăţenia şi se fac ultimele retușuri la hainele noi care urmzeaă să fie îmbrăcate în zilele de Paște. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale: drobul, numit în Bucovina cighir, friptura și borșul de miel.
Spre deosebire de Crăciun, pentru Paște nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare, de unde şi zicala: ”Crăciunul este sătul, iar Paștele este fudul”. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștelui, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămașă nouă, cusută în mod special, iar bărbații măcar o pălărie nouă, potrivit crestinortodox.ro.
Tradiţia spune că sâmbătă seară fiecare gospodină își pregătește cu grijă coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire. În el așterne un ștergar curat și așează o lumânare albă, apoi ouă roșii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie fiartă, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o formă specială etc.
Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodina, semn de prețuire a sărbătorii pascale, dar și de mândrie personală.
Seara, credincioșii merg la slujba de Înviere și iau lumina pe care o aduc acasă, unde pun deja și prima masă de Paște.
Foto: Hepta