Ori penitenciare noi, ori eliberare. Pentru ca deținuții să nu mai fie ”torturați”, 8.500 trebuie grațiați
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ori penitenciare noi, ori eliberare. Statul român este condamnat constant la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din cauza condițiile din pușcării. I se impută faptul că nu se asigură fiecărui încarcerat un spațiu minim de patru metri pătrați. Conform legislației europene, deținuții care nu beneficiază de acest spațiu ”sunt torturați”.
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) trebuie să elibereze 8.500 de deținuți sau să construiască un număr asemănător de locuri în penitenciare noi pentru ca statul român să nu mai fie acuzat că torturează deținuții. Reamintim că săptămâna trecută, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că România a încălcat, în cazul persoanelor condamnate, Articolul 3 al Convenţiei, care interzice tratamentele inumane sau degradante.
Mai exact, deținuții din țara noastră nu beneficiază de condițiile minime de viață, patru metri pătrați pentru fiecare condamnat, atunci când sunt încarcerați. Lipsa celor patru metri este văzută de CEDO ca o tortură. În acest moment, fiecare dintre cei 27.250 de deținuți înregistrați la începutul anului beneficiază în medie sub trei metri pătrați. Numărul de locuri din pușcării este de doar 18.985 locuri de cazare. Pentru ca fiecare condamnat să aibă cei patru metri pătrați, ar trebui alte 8.500 de locuri în penitenciare noi, conform datelor oferite de ANP.
Amenzi mici sau penitenciare scumpe
Altfel, orice deținut care se adresează CEDO are toate șansele să fie considerată o persoană torturată, iar ANP obligat să-i asigure cei patru metri pătrați, iar statul să-i plătească o despăgubire care de obicei este undeva la 5.000 de euro. Spre exemplu, în cursul anului trecut, au fost comunicate de către Ministerul Finanţelor
Publice un număr de 313 hotărâri de condamnare pronunţate de CEDO. Suma totală pe care a avut-o de plată statul roman condamnaților a fost de 1,6 milioane de euro.
Două soluții sunt la această problemă, conform reprezentanților ANP. Prima dintre ele vizează construcția de la zero sau transformarea unor clădiri existente în închisori.
În acest context, au fost adoptate două hotărâri de guvern privind finanţarea şi achiziţionarea studiilor de prefezabilitate pentru construirea a două noi penitenciare în Caracal şi Berceni. Fiecare penitenciar ar avea o capacitate de 1.000 locuri. Însă, planurile au rămas pe hârtie pentru că nu s-au găsit bani. Conform unei declarații a șefului ANP, Marius Vulpe, 140 de milioane de euro costă o închisoare nouă cu o mie de locuri.
Soluția 2: grațierea
A doua soluție este proiectul controversat al grațierii. Dar și aici apare problema că deținuții români nu sunt condamnați pentru găinării, ci pentru fapte violente sau corupție pentru care nu prea se acordă grațiere. Astfel, cel mult 2.700 dintre cei peste 27.000 ar urmă să fie eliberați. ANP a transmis Comisiei juridice a Senatului o simulare privind potenţialii beneficiari ai proiectului de Lege al graţierii, potrivit căreia ar urma să iasă din închisori între 888 şi 2.765 de deţinuţi, în funcţie de diferitele propuneri aduse actului normativ.
