Pensionarii se intorc la munca!

Daca ati ajuns la batranete, nu inseamna ca ati scapat de munca! Asa poate suna, pe scurt, o situatie din ce in ce mai des intalnita in ultimii ani in mai multe tari din lume. Conform specialistilor, din diverse motive, batranii se intorc la serviciu, indiferent daca acest lucru le place sau nu.

Americanul Robert T. Kyiosaki avertiza inca din 1998 despre iminenta prabusire a sistemelor de pensii si asigurari sociale in primii ani ai secolului al XXI-lea. El nu a fost luat in serios atunci de prea multa lume, desi cartea care contine sumbra previziune, “The Cashflow Quadrant”, a fost tradusa in multe limbi, inclusiv in romana.

Vestea buna, spunea Kyiosaki, e ca in actuala epoca speranta de viata creste. Vestea proasta este ca putem trai mai mult decat strangem la stat pentru anii de pensie. Programele guvernamentale de pensii prin deduceri pe statul de plata nu mai pot tine pasul cu promisiunile politicienilor, dar nici cu asteptarile multor oameni care s-au obisnuit cu ideea ca guvernele sau companiile trebuie sa aiba grija de ei la batranete.

Programele de pensii caracteristice erei industriale au devenit demodate in actuala era a informatiei. S-au facut prea multe promisiuni, iar acum a venit vremea pentru plata facturilor. Majoritatea problemelor financiare nu au fost create de actualii guvernanti, ci de toti predecesorii lor din ultima jumatate de secol, care au perpetuat sistemul prin rostogolirea in viitor a cheltuielilor tot mai mari cu pensiile si sanatatea celor varstnici. “Din nefericire, daca vor ramane in exercitiu, actualele guverne nu pot spune adevarul maselor”, descria Kyiosaki situatia ingrata de la Washington.

Lucrurile stau si mai prost in Europa, unde politicile sociale au amploare net superioara celor din SUA. In plus, fictiunea este intretinuta si de paradoxala realitate ca majoritatea oamenilor, nu doar americani, prefera o minciuna frumoasa in locul unui adevar dureros.

Dupa cum arata publicatia “Newsweek”, apar semne clare ca lumea occidentala a inceput sa constientizeze problema. Guverne, companii si multi varstnici cauta si aplica solutii menite sa evite prabusirea sau macar sa atenueze impactul negativ.

Pe masura ce numarul tinerilor scade, companiile si tarile ii pun din nou la munca pe batrani. Gratie exploziei demografice de dupa cel de-al doilea razboi mondial, persoane mai sanatoase ating varsta de pensionare intr-un numar fara precedent pe intreg cuprinsul lumii dezvoltate. Rata natalitatii, foarte scazuta in aceste tari, arata ca exista tot mai putini muncitori tineri care sa ia locul pensionarilor. Potentialele consecinte pentru economiile industrializate sunt restrangerea fortei de munca, cresterea cheltuielilor cu sanatatea si colapsul sistemelor de pensii. Ca urmare, multe din natiunile lumii bogate, legate de varsta batranetii, isi pierd suflul si se fac simtite ingrijorarile legate de lipsa tot mai acuta de muncitori tineri.

O solutie inevitabila este intoarcerea la munca a persoanelor in varsta, indiferent ca acestora le place sau nu.
Dar, piata globala a muncii nu va astepta ca politicienii si protestatarii sa schimbe directia. Imbatranirea fortei de munca si simultana criza de oameni calificati se afla sus pe lista de provocari care stau in fata elitei globale a afacerilor. Multe firme sunt deja pregatite pentru mutatia demografica. In Japonia, unde numarul persoanelor cu varste intre 15 si 64 de ani este prevazut a scadea in medie cu 740.000 pe an in urmatorul deceniu, corporatii mari, precum Canon sau Mitsubishi, au inceput deja sa-i reangajeze  pe cei care iesisera la pensie, deoarece bazinul tinerilor apti de munca seaca.

In unele tari s-a majorat varsta de pensionare

Unele tari europene, precum Finlanda si Danemarca, au majorat deja varsta de pensionare, inversand tendinta postbelica de retragere din campul muncii la varste mereu mai mici. Altele se afla sub presiune puternica de a le urma exemplul,  asa cum reiese din faptul ca atat Comisia Europeana, cat si Organizatia pentru Cooperarea Economica si Dezvoltare (OECD) si-au anuntat recent tarile membre ca prosperitatea lor viitoare depinde de o crestere a contributiei varstnicilor. In ultimul an, Belgia, Italia si Franta s-au confruntat cu proteste masive fata de reforma sistemelor de pensii, care, printre altele, a marit varsta de pensionare.

In Germania, rezistenta politica a fortat noul guvern condus de Angela Merkel sa incetineasca ritmul de crestere a varstei de pensionare, de la 65 la 67 de ani, cu o luna pe an, din 2008 pana in 2032.

Discriminarea varstnicilor, un pericol pentru firme

Unele firme specializate in recrutarea de personal considera ca discriminarea varstnicilor la locul de munca e un pericol pentru productivitatea intreprinderilor si recomanda inlocuirea pensionarii subite cu un sistem flexibil care sa permita angajatilor sa munceasca cu program redus atunci cand au peste 65 de ani. In acest sens, pentru a se asigura ca propriii muncitori varstnici raman productivi si sanatosi mai multi ani, Ford Europe a extins consilierea de sanatate si a introdus productia “ergonomica”: muncitorii nu mai trebuie sa se urce in masini agatati in curelele conveioarelor, ci stand pe platforme.

Daca aceste schimbari constituie vesti bune sau proaste pentru muncitori, depinde de cum anticipeaza ei pensionarea: cu pasiune sau cu teama. In SUA, o treime din cei iesiti recent la pensie continua sa munceasca intr-o a doua cariera, iar jumatate din cei apti de munca se asteapta sa munceasca atunci cand vor avea peste 70 de ani.

Urmărește-ne pe Google News