Peste 2.000 de refugiați au murit în urma unor manevre ilegale ale UE

Într-una dintre cele mai mari expulzări în masă din ultimele decenii, țările europene susținute de Frontex, agenția de frontieră a UE, au respins în mod sistematic refugiații, inclusiv copiii care fug de războaie. Mii de oameni au fost blocați de ofițerii de frontieră care au folosit tactici ilegale, de la asalt la brutalitate în timpul detenției sau transportului.

Analiza The Guardian se bazează pe rapoarte publicate de agențiile ONU, combinate cu o bază de date cu incidente colectate de organizații neguvernamentale. Potrivit organizațiilor de caritate, odată cu apariția Covid-19, regularitatea și brutalitatea practicilor ilegale au crescut.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, în 2020, aproape 100.000 de imigranți au ajuns în Europa pe mare și pe uscat, comparativ cu aproape 130.000 în 2019 și 190.000 în 2017.

Principalele ilegalități

Începând cu ianuarie 2020, în ciuda scăderii numărului de migranți, Italia, Malta, Grecia, Croația și Spania au înăsprit politicile privind migrația. Pornind de la închideri parțiale sau complete ale frontierei motivate de Covid-19, aceste țări au plătit state din afara UE și au înrolat nave private pentru a intercepta ambarcațiunile aflate în primejdie pe mare și a împinge pasagerii înapoi în centrele de detenție. Au existat rapoarte repetate despre persoane care au fost bătute, jefuite, dezbrăcate la frontiere sau lăsate pe mare.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În 2020, Croația, a cărei poliție patrulează cea mai lungă frontieră externă a UE, a intensificat violența sistemică și împingerea migranților spre Bosnia. Consiliul danez pentru refugiați (RDC) a înregistrat aproape 18.000 de migranți împinși înapoi de Croația de la începutul pandemiei. În ultimul an și jumătate, The Guardian a adunat mărturii ale migranților despre care se presupune că au fost bătuți, jefuiți sau abuzați sexual de membrii poliției croate. Unii imigranți au spus că ofițerii le-au desenat cu spray cruci roși pe cap și au spus că tratamentul primit este „leacul împotriva coronavirusului”.

Potrivit unui raport anual publicat marți de Rețeaua de monitorizare a violenței la frontieră (BVMN), o coaliție formată din 13 ONG-uri care documentează acțiunile ilegale împotriva migranților în Balcanii de Vest, abuzurile și forța disproporționată au fost prezente în aproape 90% din mărturiile din 2020 colectate din Croația, o creștere de 10% față de 2019.

Din ianuarie 2020, Grecia a respins aproximativ 6.230 de solicitanți de azil de pe țărmurile sale, potrivit datelor BVMN. Raportul a afirmat că, în 89% dintre cazuri, „BVMN a observat utilizarea disproporționată și excesivă a forței. Acest număr alarmant arată că utilizarea forței într-un mod abuziv și, prin urmare, ilicit a devenit o normalitate”.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Grecia a fost acționată în instanță în aprilie la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) sub acuzația că a abandonat zeci de migranți în plute de salvare pe mare, după ce unii au fost bătuți. Conform acuzațiilor, bărcile de patrulare grecești au remorcat migranții înapoi în apele turcești și i-au abandonat pe mare fără hrană, apă, veste de salvare sau orice alt mijloc de a cere ajutor.

Potrivit datelor UNHCR, de la începutul pandemiei, autoritățile libiene – cu sprijinul Italiei din 2017, când Roma a cedat responsabilitatea pentru supravegherea operațiunilor de salvare mediteraneene către Libia – au interceptat și împins înapoi către Tripoli aproximativ 15.500 de solicitanți de azil.

Strategia controversată a provocat întoarcerea forțată a mii de persoane în centrele de detenție libiene unde, potrivit rapoartelor, sunt supuși torturii. Sute de refugiați s-au înecat fără să intervină nici Libia, nici Italia.

Lăsați să moară

În aprilie, Italia și Libia au fost acuzate că au ignorat în mod deliberat un apel de pe o barcă de migranți aflată în primejdie în apele libiene, după ce valurile au ajuns la șase metri. Câteva ore mai târziu, o barcă de salvare a unui ONG a descoperit zeci de cadavre plutind în valuri. În acea zi, 130 de migranți au fost pierduți pe mare.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Malta, care și-a închis porturile la începutul anului trecut, invocând pandemia, a continuat să împingă înapoi sute de migranți folosind două strategii: înrolarea navelor private pentru interceptarea solicitanților de azil și forțarea lor înapoi în Libia sau îndepărtarea acestora către Italia.

În mai 2020, o serie de mesaje vocale obținute de The Guardian au confirmat strategia guvernului maltez de a utiliza nave private, acționând la cererea forțelor sale armate, pentru a intercepta și a întoarce refugiații în centrele de detenție din Libia.

Săptămâna trecută, cadavrele a 24 de migranți din Africa Subsahariană au fost găsite de echipajele de salvare maritimă a Spaniei. Se crede că au murit de sete și de foame în timp ce încercau să ajungă în Insulele Canare. În 2020, potrivit UNHCR, 788 de migranți au murit încercând să ajungă în Spania.

Urmărește-ne pe Google News