Pierduta in desert

De nenorocirile prin care au trecut Angela Macovei, din satul Dumbrava, judetul Satu Mare, dar si alti 28 de romani (marea majoritate din judetul Suceava) se fac vinovati Yosef Baballah, un cetatean israelian de 43 de ani, si Anica Branzaru, o romanca de 52 de ani, care au pus pe roate o afacere de plasare de forta de munca in Israel. Sub acoperirea unor excursii in Egipt, cei doi le promiteau amatorilor ca-i trec legal granita in Israel, unde le vor oferi si un loc de munca bine retribuit.
Intreaga afacere avea sa cada, anul trecut, abia dupa ce Ambasada Romaniei din Cairo a sesizat Bucurestiul despre disparitia a doua grupuri de turisti romani, in datele de 15 iulie 2002, respectiv 7 august 2002. Pe fir au intrat politistii de la ,,Crima Organizata,, din Inspectoratul General al Politiei si procurori ai Parchetului General. Ei au dat de urma catorva din romanii disparuti in Egipt, dar care revenisera in tara. De la acestia, anchetatorii au obtinut informatii importante care au condus, in final, la arestarea lui Baballah si a Anicai Branzaru la sfarsitul lunii aprilie a.c. si la trimiterea lor in judecata in urma cu o saptamana.
In rechizitoriul intocmit de procurorul Ovidiu Nistor este descrisa intreaga increngatura a afacerii cu locuri de munca in Israel, de fapt o inselaciune, din care cei ce o patronau scoteau zeci de mii de dolari. Anica Branzaru isi deschisese in str. Iacob Negruzzi nr. 12 din Capitala firma ,,Gin 2001,,, cu obiect de activitate recrutarea de forta de munca, si se asociase cu israelianul Yosef Baballah, care ar fi trebuit sa asigure de lucru romanilor in Israel. De la fiecare persoana incasau 4.500-5.500 de dolari, din care madam Anica isi oprea doar 500 $, restul intrand in buzunarele evreului.
Intrucat in vara anului trecut nu s-au mai acordat vize de lucru pentru romani, cei doi au ticluit un plan turistic. Ei au contactat o firma de turism si au convins grupurile de romani ca vor face o excursie in Egipt, de unde, cu ajutorul unor calauze beduine, vor traversa desertul pentru a trece legal granita in Israel. Cumparand serviciile firmei de turism, Branzaru si Baballah s-au asigurat de trecerea fara probleme a frontierelor prin aeroportul Otopeni si aeroportul din Cairo. Apoi, a inceput aventura.
Dupa cazarea la hotel, romanii au fost preluati de un egiptean, care, dupa ce i-a plimbat cateva zile prin Cairo, i-a imbarcat in cateva taxiuri care i-au depus la marginea desertului. De aici au fost preluati de beduini inarmati. Impreuna cu acestia au calatorit doua-trei zile prin desert, in niste camionete Toyota, acoperiti cu prelate legate cu sfoara, in final ajungand intr-o tabara a beduinilor, amplasata intr-o zona muntoasa.
Scosi la lumina, romanii s-au trezit in compania altor ,,turisti,, – turci, thailandezi, moldoveni si rusi – dornici si ei sa ajunga la Tel Aviv. Escala a durat doua-trei zile, cu dormit in corturi, barbatii separati de femei, cu apa rationalizata si mancare pe sponci. Li s-a explicat ca va urma un nou transfer, intr-o tabara din apropierea granitei cu Israelul, de unde vor fi preluati de doi ,,ghizi,,.
Primul grup de romani a avut noroc, deoarece calauzele i-au trecut frontiera fara incidente, iar pe teritoriul Israelului i-a asteptat Baballah cu un autocar si i-a dus in Tel Aviv. In schimb, cel de-al doilea grup, plecat din Romania in 3 august 2002, s-a trezit mitraliat in noaptea in care incerca sa treaca granita. Inainte, in tabara beduinilor, o femeie fusese violata.
,,Ghidul,, Jamil i-a dat jos pe cei 12 romani din doua jeepuri Toyota in jurul orei 1.00 si le-a spus sa mearga aplecati si fara zgomot, de-a lungul unui gard de sarma ghimpata. ,,Atunci mi-am dat seama ca ceva nu e in regula, dar ce mai puteam sa fac?!,,- isi incepe relararea acelei nopti de groaza satmareanca Angela Macovei.
,,Mergeam unii langa altii, mai mult orbecaind prin nisipul ala. Deodata, au auzit focuri de arma si strigate. Toti au inceput sa fuga care incotro. La un moment dat, mie mi s-a agatat geanta in gardul de sarma ghimpata si n-am mai putut inainta. Am stat nemiscata, nu va spun cu ce spaima, pana n-am mai auzit gloantele suierand. Am plecat prin desert, orientandu-ma dupa luminile ce se zareau in departare, intrucat stiam ca nu pot fi decat de la autostrada. Nu-mi dadeam seama unde ma aflu, dar Dumnezeu mi-a calauzit pasii si dimineata, sa fi fost vreo 8.00, am ajuns la sosea. Dupa un timp am vazut niste indicatoare pe care era trecut si in engleza numele unui oras din Israel pe care-l stiam. La o intersectie, m-a ajuns din urma un autobuz cu care am ajuns intr-un final la Tel Aviv, unde era si sotul meu la munca,,, a incheiat povestirea Angela Macovei.
Are insa si o mare suparare. Dupa nefericita experienta, nu intelege de ce acum e chemata iar la Bucuresti, sa depuna marturie in proces, fiindca a spus deja anchetatorilor tot ce stia despre acest caz incalcit.
,,Mie nu-mi convine sa cheltui atatia bani cu drumul la Bucuresti, iar domnii politisti de la Satu Mare care mi-au luat declaratia cand m-am intors in tara mi-au promis ca n-o sa fiu carata pe la tribunal. Mi-e si frica si nu mai vreau sa vorbesc de lucrurile astea,,, a mai spus Angela.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE