Cât plătesc românii pentru un an de vechime la pensie dacă nu au stagiu complet de cotizare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul de pensii din România oferă o opțiune importantă pentru cei care doresc să-și îmbunătățească situația contributivă. Conform Ziare.com, Legea nr. 360/2023 reglementează asigurarea facultativă, permițând completarea stagiului de cotizare.
Cuprins:
Contribuția lunară minimă
Casa Teritorială de Pensii gestionează contractele de asigurare socială facultativă. Perioada de contribuție poate varia între o lună și șase ani, în funcție de necesitățile individuale, până la îndeplinirea condițiilor de pensionare.
Pentru anul 2025, contribuția lunară minimă se calculează ca 25% din salariul minim brut pe economie, stabilit la 4.050 lei. Astfel, suma lunară minimă este de 1.012,50 lei, sau 12.150 lei pentru un an de stagiu de cotizare.
Asigurații pot opta pentru o contribuție mai mare, în funcție de obiectivele lor privind pensia viitoare. Acest aspect se stabilește prin contractul încheiat cu Casa de Pensii.
Opțiuni la îndeplinirea condițiilor de pensionare
Persoanele asigurate care îndeplinesc condițiile de vârstă și stagiu minim pot alege între pensionare și continuarea activității până la 70 de ani, cu acordul angajatorului.
Această opțiune nu se aplică celor care au îndeplinit condițiile anterior datei de 1 ianuarie 2024 sau s-au pensionat înainte de această dată.
Care este stagiul de cotizare necesar
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează gradual, conform eșalonării prevăzute în lege.
Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani. Pentru femei, acesta crește eșalonat între septembrie 2024 și ianuarie 2035, de la 32 de ani și 8 luni la 35 de ani.
Stagiul de cotizare include:
- Stagiul de cotizare contributiv
- Perioadele asimilate stagiului de cotizare
- Perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare
Stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Procedura de pensionare
Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau a reprezentantului legal.
Cererea de pensionare, împreună cu documentele necesare, trebuie depusă personal la casa teritorială de pensii competentă, în termen de 30 de zile calendaristice de la îndeplinirea condițiilor.
Care este vârsta legala de pensionare
Vârsta legală standard de pensionare în România este în curs de creștere graduală și, în 2025, este stabilită astfel: pentru bărbați rămâne la 65 de ani, iar pentru femei crește treptat, de la 62 de ani și 3 luni la 62 de ani și 4 luni începând cu 1 ianuarie 2025.
În următorii ani, vârsta de pensionare pentru femei va continua să crească până va ajunge la 65 de ani, la fel ca pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în lege.
Ce pensii plătește România și care este impactul asupra bugetului comparativ cu UE
România plătește mai multe categorii de pensii, structurate pe un sistem cu patru piloni. Pilonul I este sistemul public de pensii, care include pensia pentru limită de vârstă, pensia anticipată (inclusiv anticipată parțial), pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
Pe lângă acestea, există și pensii speciale pentru anumite categorii profesionale. Pilonul II reprezintă fondurile de pensii private obligatorii, în timp ce Pilonul III cuprinde pensiile facultative. Există și un Pilon IV, care se referă la pensiile de asigurări de viață.
La finalul anului 2024, România avea aproximativ 4,73 milioane de pensionari, cu o pensie medie lunară de 2.735 lei . Bugetul alocat pensiilor publice pentru anul 2025 este de 150,82 miliarde lei, reprezentând circa 7,9% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.
Deși această sumă este semnificativă, sistemul public de pensii necesită o subvenție de 35,4 miliarde lei de la bugetul de stat pentru a-și acoperi cheltuielile, ceea ce indică o presiune financiară constantă.
Comparativ cu Uniunea Europeană, cheltuielile publice cu pensiile în România sunt sub media europeană. În 2021, media UE a cheltuit 12,9% din PIB pentru pensii, în timp ce România aloca aproximativ 7,9% din PIB în 2025. Cu toate acestea, Tendința la nivel european este de a reduce cheltuielile cu pensiile din sistemele publice și de a încuraja dezvoltarea pilonilor suplimentari de pensii, precum pensiile private.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
