Politica externă a Rusiei: anexarea Crimeei, intervenția militară din Siria și amenințările la adresa scutului de la Deveselu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Politica externă a Rusiei. De-a lungul timpului, Rusia a stârnit controverse constant cu acțiunile sale pe plan extern. De la anexarea Crimeei în 2014, intervenția în Siria, amenințarea la adresa României, până la anunțul privind noua armă nucleară. Viitorul e imprevizibil, dar alegerile prezidențiale din Rusia, de pe 18 martie, ne pot oferi o idee despre ceea ce va urma în privina politicii externe a Rusiei.
Vladimir Putin candidează pentru un nou mandat de președinte, în cadrul alegerilor prezidențiale din Rusia, care se desfășoară pe 18 martie. În fiecare zi, până la deschiderea urnelor, Libertatea.ro vă prezintă un material despre viața și ascensiunea la putere a liderului de la Kremlin, precum și detalii despre acest scrutin.Alegerile prezidențiale din Rusia au loc pe 18 martie 2018. Data a fost stabilită oficial de către Camera Superiară a parlamentului rus, la scurt timp după ce Vladimir Putin și-a anunțat oficial candidatura. Scrutinul prezidențial din Rusia va avea loc în ziua în care se împlinesc patru ani de la anexarea Peninsulei Crimeea
Cuprins:
- 2014: Anexarea Crimeei de către Rusia
- 2015: Rusia s-a decis să intervină în Siria
- 2017: Rusia a amenințat România cu măsuri militare din cauza sistemelor antibalistice instalate de SUA la Deveselu
- 2018: Rusia a testat o rachetă hipersonică pe care Vladimir Putin o consideră „arma ideală”
- Insurgența rusă în alegerile prezidențiale din SUA din 2016
2014: Anexarea Crimeei de către Rusia
În 2014, Rusia a decis anexarea Peninsulei Crimeea, după organizarea unui referendum, în care oamenii au fost întrebați dacă vor ca regiunea să rămână în interiorul granițelor Ucrainei sau să fie absorbită de Federația Rusă.
“Crimeea a fost şi rămâne în sufletul ruşilor o parte integrantă a Rusiei. Situaţia din Kosovo este similară cele din Crimeea. Noi nu vrem scindarea Ucrainei”, a declarat Vladimir Putin, în 2014, în discursul susţinut în plenul Dumei de Stat, aplaudat la scenă deschisă de parlamentari.
Preşedintele rus a cerut atunci puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord de anexare şi consideră “oportun” să îl ratifice. El a semnat în urmă cu 4 ani decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.
Putin a respins criticile privind referendumul din Crimeea, citând declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo, ca exemplu de autodeterminare lăudat de Occident.
Votul a fost considerat legitim din punctul de vedere al dreptului internaţional, de către Curtea Internaţională de Justiţie şi aceleaşi reguli se aplică în Crimeea, a declarat el.
Putin a respins afirmaţia potrivit căreia Kosovo a fost un caz unic din cauza vărsării de sânge şi a conflictelor etnice din Iugoslavia, poziţie susţinută de Washington. CIJ nu spune nimic despre numărul victimelor în justificarea separării Kosovo de Serbia, a declarat Putin.
Referendumul din Crimeea a fost organizat în conformitate deplină cu procedurile democratice şi dreptul internaţional, a declarat Vladimir Putin, într-un discurs susţinut în Parlament, unde a fost primit cu aplauze prelungite.
“Ucraina nu va recunoaşte niciodată alipirea Crimeei la Rusia”, a spus atunci Evghen Perebîinis, un purtător de cuvânt al diplomaţiei de la Kiev, adăugând că acordul semnat la Moscova “nu are nimic a face cu democraţia, dreptul şi bunul simţ”.
Vladimir Putin a insistat că rezultatele referendumului de duminică, unde locuitorii din Crimeea s-au pronunţat masiv în favoarea alipirii peninsulei la Rusia, nu pot fi contestate.
Liderul rus a mai afirmat că pensinsula Crimeea are legături istorice, culturale, religioase şi spirituale cu locuitorii din Rusia, Ucraina şi Belarus, ceea ce explică poziţia Moscovei faţă de regiune.
Preşedintele rus a făcut referire şi la persecutarea etnicilor tătari din Crimeea şi a altor minorităţi din spaţiul sovietic şi a asigurat că noile autorităţi de la Simferopol doresc să repare aceste lucruri. Astfel, una dintre măsuri vizează ca tătara să devină limbă oficială în Crimeea, alături de rusă şi ucraineană.
Vladimir Putin l-a criticat, de asemenea, pe liderul sovietic Nikita Hruşciov, afirmând că acesta a cedat Crimeea Ucrainei fără să ţină seama de dorinţa locuitorilor din regiune.
În 2014, preşedintele rus a semnat un decret prin care este recunoscută independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, sfidând ţările occidentale care nu recunosc rezultatele referendumului din Crimeea.
2015: Rusia s-a decis să intervină în Siria
În 2017, mai multe atentate puse la cale în Rusia de militanți și afiliați ai grupării jihadiste Statul Islamic au fost dejucate, iar la sfârșitul lui 2016, mai mulți jihadiști care intenționau să comită atacuri la Moscova au fost arestați de FSB.
Astfel, Rusia s-a decis să intervină militar în Siria din septembrie 2015 în sprijinul regimului lui Bashar al-Assad. Rusia a desfășurat și desfășoară o campanie de bombardamente aeriene în Siria în sprijinul forțelor președintelui Bashar Al-Assad, un ajutor care a permis trupelor guvernamentale printre altele să preia controlul aproape complet asupra orașului Alep.
În acest timp, serviciile de securitate ruse au dejucat o serie de atentate programate să aibă loc la Moscova și Sankt-Petersburg și au arestat circa 20 de presupuși jihadiști ai SI, în timpul mai multor operațiuni întreprinse în noiembrie și decembrie.
Ei acționau “la ordinele directe ale unui emisar al organizației teroriste Stat Islamic aflat în Turcia”, potrivit FSB.
Cel puțin 7.000 de indivizi originari din fosta Uniune Sovietică, dintre care 2.900 de ruși, s-au alăturat grupărilor jihadiste în Siria și Irak, mai ales organizației Stat Islamic, potrivit serviciilor ruse de informații.
La sfârșitul anului trecut Rusia a început să își retragă trupele din Siria, după ce Vladimir Putin a cerut acest lucru Ministerului Apărării de la Moscova.
Liderul de la Kremlin a dat acest ordin în timpul unei vizite neanuțate la baza aeriană rusă Hmeymim din Siria. Intervenţia Moscovei în această țară a permis regimului Assad să obţină victorii importante.
Vladimir Putin a făcut un anunț similar în urmă cu martie 2016, însă operațiunile militare ale Moscovei au continuat în Siria. Acum, în timpul unei vizite la baza aeriană Hmeymin, liderul de la Kremlin a cerut retragerea grupului militar.
“Ordon Ministerului Apărării şi şefului Statului Major să înceapă retragerea grupului militar rus spre locaţii permanente”, a declarat Vladimir Putin.
“Am luat o decizie: o parte semnificativă a contingentului rus de trupe aflat în Siria se întoarce acasă în Rusia”, a adăugat acesta.
2017: Rusia a amenințat România cu măsuri militare din cauza sistemelor antibalistice instalate de SUA la Deveselu
Sistemele antibalistice instalate de SUA în România şi Polonia constituie încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare, a acuzat Ministerul rus de Externe, denunţând montarea unor elemente antirachetă în Japonia şi avertizând că Rusia va lua măsuri militare pentru a face faţă noilor riscuri.
La sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme antibalistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un “sistem antibalistic global”. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă
“Statele Unite au dispus montarea unor astfel de sisteme balistice în bazele militare americane din România şi Polonia, în apropierea frontierelor vestice ale Rusiei, prin încălcarea Tratatului INF din 1987, care interzice instalarea unor astfel de sisteme terestre”, subliniază oficialul rus.
“Faptul că astfel de sisteme complexe apar acum şi în apropierea frontierelor estice ale Rusiei creează o nouă situaţie, pe care nu o putem ignora în planificarea noastră militară”, atrage atenţia Serghei Riabkov.
Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem antibalistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.
În septembrie 2017, Administraţia de la Kremlin a îndemnat Statele Unite să revină la respectarea Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF).
“Avem o serie de solicitări pentru Statele Unite şi le transmitem în mod clar. Principala noastră solicitare adresată Statelor Unite este să revină la respectarea Tratatului forţelor nucleare intermediare, pe care îl încalcă prin instalarea sistemelor antirachetă Aegis pentru uz terestru în România şi prin planul de a le instala în Polonia. Aceste sisteme sunt de uz dublu, putând fi folosite atât antibalistic, cât şi pentru atacuri cu rachete de croazieră; instalarea acestor sisteme este interzisă de Tratatul INF”, afirma în septembrie Serghei Riabkov.
2018: Rusia a testat o rachetă hipersonică pe care Vladimir Putin o consideră „arma ideală”
Rusia a spus la începutul lunii martie 2018 că a lansat, cu succes, o rachetă hipersonică, capabilă să transporte o încărcătură nucleară. Președintele Vladirmir Putin a transmis că este ”o armă ideală” când a dezvăluit noile tehnologii militare ale Rusiei.
Această rachetă de precizie înaltă, capabilă să atingă o viteză de 12.391 de km/h, lansată de la înălțime dintr-un avion MiG-31, a fost testată în Districtul Militar aflat în sudul Rusiei, scrie Daily Mail.
”Lansarea a fost conform planului, racheta hipersonică atingându-și ținta”, a spus Ministrul Apărării de la Moscova.
Liderul de la Kremlin a susținut pe 1 maritie discursul anual despre starea națiunii, care s-a transformat într-o prezentare a noilor arme la care au lucrat inginerii ruși. În timpul discursului televizat s-au derulat animații care arătau rachete intercontinentale, de croazieră și alte arme rusești despre care Moscova spune că au fost dezvoltate pentru că Statele Unite s-au retras din tratatul privind forțele antibalistie, semnat în 1972 cu URSS.
,,Nu ați ascultat țara noastră atunci. Ascultați-ne acum!”, a spus președintele rus.
Totodată, liderul de la Kremlin a spus că va răspunde cu arme nucleare dacă Rusia sau un aliat al său va fi ținta unui atac cu astfel de armament.
,,Este datoria mea să spun asta. Orice atac nuclear împotriva Rusiei sau a aliaților săi, la scară mică, medie sau orice altă scară, va fi tratat drept un atac nuclear împotriva țării noastre. Răspunsul nostru va fi imediat și va avea toate consecințele relevante”, a declarat Putin, conform Russia Today.
Rusia critică în mod constant sistemul antirachetă al Statelor Unite ale Americii, care are un element și în România, la Deveselu. Diverși oficiali, dar și președintele Vladimir Putin, au spus că scutul este o amenințare la adresa siguranței naționale a Rusiei și că Moscova are arme capabile să îl penetreze.
În discursul de astăzi, Putin a precizat că țara sa are acum și o dronă ce poate fi înzestrată cu un focos nuclear.
Insurgența rusă în alegerile prezidențiale din SUA din 2016
În 2016 a existat un scandal uriaș după ce s-a zvonit că Rusia s-a implicat în alegerile prezidențiale din SUA. FBI a acuzat recebt 13 cetățeni ruși de implicare în scrutinul prezidențial, iar 3 companii rusești au fost numite de către procurorul special Robert Muller, cel care efectuează o anchetă privint implicarea Rusiei în alegerile din 2016. Între timp, președintele Donald Trump, că echipa sa de campanie nu a făcut nicio înțelegere cu țara lui Vladimir Putin.
Trei dintre rușii numiți de FBI au fost, de asemenea, acuzați de conspirație pentru a săvârși fraude prin cablu, iar cinci au fost acuzați de furt de identitate agravat.
Într-un tweet, la mijlocul lunii februarie, Trump a repetat că nu a existată nicio înțelegere între echipa sa de campanie și Rusia. Totuși, el pare să admită că țara lui Putin a vrut să influențeze rezultatul alegerilor, după ce în trecut a negat orice implicare a Moscovei și a contestat rapoartele serviciilor secrete amerccane care sugerau acest lucru.
”Rusia și-a început campania anti-americană în 2014, cu mult înainte de a anunța că voi candida la președinție. Rezultatele alegerilor nu au fost afectate. Echipa de campanie nu a făcut nimic rău – nici o înțelegere secretă!”, a scris Donald Trump.
Ce spune rechizitoriul FBI:
Procurorul general adjunct Rod Rosenstein a spus că nu există nicio dovadă că există vreun american care a participat în această activitate ilegală și nici nu s-a dovedit că amestecul a modificat rezultatul alegerilor.
Rechizitoriul de 37 de pagini declară că un grup de ruși:
- Au furat identitatea unor americani și au deschis conturi financiare în numele lor
- A cheltuit mii de dolari pe lună pentru a cumpăra publicitate politică
- Au achiziționat spațiu pe serverele americane pentru a asunde afilierea la Rusia
- Au organizat și au promovat mitinguri politice în Statele Unite
- Au postat mesaje politice pe conturile de social media dându-se drept cetățeni americani reali
- Au promovat informații care o discreditau pe Hillary Clinton
- Au primit bani de la clienți pentru a posta pe rețelele de socializare din Statele Unite
- Au creat grupuri tematice pe social media pe teme legate de subiectele fierbinți în special pe Facebook și Instagram
- Au avut un buget lunar de până la 1,25 milioane de dolari
- Au cinanțat construirea unei cuști suficient de mare pentru a încăpea în ea o actriță care a reprezentat-o pe Hillary Clinton în închisoare
Una dintre companiile vize este Agenția de Cercetare pe Internet, cu sediul la Sankt Petersburg, despre care raportul arată că ”are un obiectiv strategic de a semăna discordie în sistemul politic al SUA, inclusiv în alegerile prezidențiale din 2016 din Statele Unite”.
Rusia a respins acuzațiile, pe care le-a catalogat drept ”absurde”. ”Treisprezece persoane au intervenit în alagerile din SUA?”, spus Maria Zakharova, purtătoare de cuvânt a ministrului rus de externe. “Treisprezece împotriva bugetelor de miliarde de dolari ale serviciilor de securitate? Împotriva spionajului și contra-spionajului, împotriva noilor evoluții și tehnologii? Absurd? Da”, a mai declarat aceasta.
Un bărbat nominalizat în rechizitoriu, pe nume Evgheniu Prigozhin, care este cunoscut sub numele de ”bucătarul lui Putin”, a negat orice implicare în schimbarea rezultatului alegerilor.
“Americanii sunt oameni foarte impresionabili, ei văd ce vor să vadă”, a declarat el vineri, citat de agenția rusă de știri Ria Novosti. “Am mare respect pentru ei, nu sunt deloc supărat că sunt pe lista asta, dacă vor să vadă diavolul, să-l vadă.”
Prigozin, prieten cu Putin încă din anii 1990, a construit un imperiu de afaceri și a acuzat că a folosit companii pentru a difuza opinii pro-Kremlin prin identități false în mediul online.
EXCLUSIV/ Inna a refuzat cetățenia mexicană. Nu vrea să se stabilească în altă țară
VIDEO. Cicică din Solonț și-a făcut BMW dintr-un Opel: „Am cea mai frumoasă mașină din România”
EXCLUSIV/Gabriel Cotabiță a lăsat baltă spectacolul omagial Mădălina Manole din cauza banilor! A plecat în Italia pentru 3.000 de euro
