De ce a devenit poliția din SUA o forță militarizată, care se comportă, în raiduri sau la proteste, ca într-un teatru de război
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Departamentele de poliție din SUA au beneficiat de finanțări uriașe și de ajutorul direct al Pentagonului pentru a se dota cu un arsenal militar impresionant, care a creat o cultură a intervențiilor violente, scriu experții americani în publicațiile The Conversation și The New York Review of Books. Această cultură a militarizării este vizibilă nu doar în viața de zi cu zi, în misiunile obișnuite ale poliției, soldate cu numeroase victime, dar și la protestele din ultimele zile.
Protestele izbucnite în SUA după moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare, în custodia poliției, au generat ciocniri violente cu forțele de ordine, care au transformat unele zone ale orașelor americane în adevărate zone de război.
Protestatarii și organizațiile civile au acuzat agresivitatea forțelor de ordine, iar în cel puțin un caz au și acționat în judecată autoritățile, inclusiv pe președintele Donald Trump.
În fața manifestanților mai pașnici sau mai violenți, polițiștii americani și-au scos întregul arsenal de care orice armată ar fi mândră: vehicule blindate, elicoptere militare, gloanțe de lemn sau de cauciuc, grenade cu gaze lacrimogene.
Vederea vehiculelor blindate rezistente la mine şi protejate contra ambuscadelor (MRAP) la protestele din Minneapolis, Seattle, Los Angeles sau Philadephia este deja o normalitate, observă într-un articol pentru The New York Review of Books Michael Shank, de la Centrul pentru Afaceri Globale al Universității New York.
Militarizarea poliției din SUA a devenit o obișnuință după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 și în ciuda unor eforturi ulterioare de ”dezarmare”, puține lucruri s-au schimbat.
Această tendință de militarizare pare să fie în directă corelare cu violența poliției și cu răspunsul agresiv al forțelor de ordine la proteste, scrie pentru publicația The Conversation Tom Nolan, profesor de sociologie la Emmanuel College, din Boston, fost ofițer de poliție timp de 27 de ani.
Programul 1033
Multe departamente de poliție au primit echipamentul militar direct de la Pentagon, în cadrul unui program demarat sub administrația președintelui Bill Clinton.
<a rel="noreferrer noopener" aria-label="Programul 1033 (opens in a new tab)" href="https://www.dla.mil/DispositionServices/Offers/Reutilization/LawEnforcement/JoinTheProgram.aspx" target="_blank">Programul 1033</a> al Agenției Logistice pentru Apărare presupune transferul gratuit de echipament de care armata nu mai are nevoie către forțele de poliție din întreaga țară.
Această inițiativă cere departamentelor de poliție să folosească echipamentul în maxim un an de la recepționare.
Departamentul pentru Securitate Internă are și un program antitero, finanțat cu zeci de miliarde de dolari, prin care forțele de poliție pot cumpăra separat, echipament militar, direct de la producători.
Au existat unele eforturi de a de-escalada acest program de militarizare. Senatorii Brian Schatz, un democrat, și Rand Paul, un republican, au introdus în mod repetat un proiect de lege bipartizan în acest sens.
Președintele Barack Obama a introdus în 2015 o serie de restricții în privința echipamentului care poate fi transferat către departamentele de poliție direct de pe front.
Ordinul său a interzis, spre exemplu, transferul de vehicule blindate cu protecție balistică, aeronave dotate cu sisteme de tragere, lansatoare de grenade și altele.
În primul său an la Casa Albă, Donald Trump a eliminat toate restricțiile impuse de Obama. Proiectele de lege depuse în Congres nu s-au concretizat niciodată.
SUA, ca un teatru de război
Criticii acestui proces de militarizare au sugerat că mesajul transmis polițiștilor este că sunt, practic, într-un război.
De altfel, instruirea polițiștilor pentru a se comporta ca niște soldați, a fost parte a unui program de training foarte popular printre unii ofițeri de poliție.
Astfel de programe au fost oferite ofițerilor de poliție americani chiar de militarii israelieni. Potrivit Amnesty International, oficiali din forțele de poliție din Florida, New Jersey, Pennsylvania, California, Arizona, Connecticut, New York, Maryland, Massachusetts, North Carolina, Georgia sau Washington DC au călătorit în Israel pentru a lua parte la program.
Pentru ca polițiștii să se comporte ca militari este însă nevoie de existența unui ”dușman”, iar în orașe sau chiar și în zonele suburbane sau rurale, dușmanii sunt deseori cei care sunt percepuți drept infractori, scrie Tom Nolan, fostul ofițer de poliție.
Un studiu al deceselor provocate de polițiști între 2012 și 2018 a aflat că, în medie, polițiștii americani ucid 2,8 oameni în fiecare zi. Pentru persoanele de culoare, riscul de a fi ucis de un polițist este de 3,2 - 3,5 ori mai mare.
Iar un alt studiu din 2017 arată că există o legătură directă între militarizare și violența poliției. Așa cum au observat autorii studiului în Washington Post, forțele de poliție mai militarizate au fost asociate cu un număr mai mare de civili uciși.
Mai exact, morțile civililor cresc cu până la 130% atunci când departamentele de poliție achiziționează echipament militar.
O corelare între militarizare și violența poliției este observată și într-un studiu al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile (ACLU), care denunță folosirea excesivă a forțelor SWAT pentru simple percheziții în dosare privind traficul de droguri în cantități mici.
Prin folosirea fondurilor federale, forțele locale și statale de poliție și-au construit un arsenal militar pnetru a purta un ”război al drogurilor” deja eșuat, câmpul de bătălie fiind în general în comunitățile de culoare. Aceste instrumente și tactici hiperagresive au avut urmări tragice pentru civili și polițiști, escaladând riscul de violențe inutilă, distrugând proprietăți și subminând libertățile individuale.Studiu al Uniunii Americane pentru Libertăți Civile:
Efectul acestor tactici este și unul psihologic, potrivit expertului comportamental Denise Herd, care a studiat efectul violenței poliției asupra comunităților.
La începutul acestui an, ea concluziona că ”întâlnirile violente cu poliția generează o puternică reacție în lanț, de diminuare a stării de sănătate și a calității vieții rezidenților care trăiesc în zone unde vecinii sunt uciși, răniți sau traumatizați psihologic”.
Trauma produsă de clipul video care a surprins ultimele minute de viață ale lui George Floyd este evidentă prin reacția pe care a produs-o, observă Tom Nolan, fostul polițist.
Exprții, a arătat un material difuzat de NBC News, au mai atras atenția că răspunsul militarizat al autorităților la protestele din ultimele zile erodează încrederea oamenilor în forțele de poliție.
Bugetele exorbitante ale poliției
Moartea lui George Floyd a determinat Mișcarea Black Lives Matter să relanseze un apel pentru reducerea finanțării departamentelor de poliție și lansarea de investiții pentru susținerea comunităților de culoare, iar petiția adună tot mai mulți susținători.
În alte țări, unde poliția se plânge de lipsă de fonduri, o asemenea solicitare ar putea părea stranie. În SUA, datele oficiale arată însă că departamentele de poliție ale marilor orașe beneficiază de sume exorbitante.
Los Angeles este unul dintre exemple. Departamentul local de poliție, LAPD, primește nu mai puțin de 3,14 miliarde de dolari din totalul de 10,5 miliarde pentru 2020-2021, potrivit cifrelor publicate de revista GQ.
În New York, care are cel mai mare buget acordat poliției, primarul Bill de Blasio cerut o reducere a finanțării cu 23,8 milioane de dolari. Dar suma este infimă și reprezintă doar o mică părticică din bugetul total de 5 miliarde de dolari acordat NYPD.
Mai exact, așa cum a observat Alex Vitale, profesor de sociologie la Brooklyn College, orașul alocă poliției mai mult decât alocă Departamentelor pentru Sănătate, Servicii pentru persoane fără adăpost, Reabilitatea imobilelor și dezvoltare și Tineret la un loc.
La aceste fonduri se adaugă resursele oferite de guvernul federal. Între 1990 și 2017, Pentagonul a transferat echipament militar în valoare de 5,4 miliarde de dolari către departamentele de poliție din întreaga țară.
