Tot ce trebuie să ştii despre Postul Crăciunului
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Începând cu 15 noiembrie, timp de 40 de zile, se ţine Postul Crăciunului, care mai este cunoscut drept Postul pentru Sărbătoarea Naşterii Domnului. Este un post mai uşor de ţinut, fiindcă are multe dezlegări la peşte şi vin.
Tot ce trebuie să ştii despre Postul Crăciunului. Astăzi, tot mai puţini oameni aleg să postească, indiferent de vârstă. Unora li se pare ceva fără importanţă sau rost, alţii pun pe seama anumitor boli acestă neputinţă. În fapt, nu există piedici adevărate, spun părinţii. Chiar şi cel bolnav poate posti, fiindcă tocmai postul l-ar ajuta să se vindece. Pentru unii pare o adevărată provocare. Dar, sincer vorbind, dacă vrei să posteşti poţi mânca doar pâine, legume şi fructe nu trebuie să faci nu ştiu ce mari preparate. Acestea sunt pretexte pentru a nu ţine post. Or, postul trebuie ţinut cu bucurie, fiindcă nu este o osândă, ci o mică nevoinţă făcută cu scopul de a fi mai aproape de Dumnezeu şi a te împărtăşi apoi cu trupul şi sângele Lui, prin euharistie. Postul te ajută să fi mai bun, să te gândeşti de două ori înainte de a deschide gura, înainte de a-l judeca pe cel de lângă tine, te îndeamnă să nu mănânci sau să bei peste măsură. Sunt, de fapt, lucruri pe care ar trebui să le facem mereu, nu numai în post.
Vezi și: Când începe Postul Crăciunului 2021. Ce tradiții se respectă și când e dezlegare la pește
Postul Crăciunului, vechi de când lumea
După cum se ştie, postul e de la Adam şi Eva. Când Dumnezeu le spune celor doi locuitori ai Raiului să nu se atingă de pomul cunoştinţei binelui şi răului, de fapt, El îi îndeamnă la post.
Părintele Ilie Cleopa ne arată că în Biblie sunt nenumărate exemple ale celor care au ţinut post: Mântuitorul Însuşi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi în pustie, înainte de a începe propovăduirea Evangheliei. Și tot Mântuitorul ne învaţă cum să postim. El ne spune că diavolul nu poate fi izgonit decât cu post şi rugăciune. Posteau, de asemenea, Sfinţii Apostoli şi ucenicii lor; ei au rânduit postul pentru creştini. Moise a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; Ilie Proorocul, la fel, a postit patruzeci de zile; Daniel, de asemenea, a postit”.
Puterea de a ne înfrâna
Omul este singura fiinţă care are posibilitatea de a se înfrâna de la pornirile instinctuale. Un animal nu poate face acest lucru de la sine, ci numai dacă este dresat şi doar, într-un anume context. Pe când noi, oamenii, avem această putere, dată de Dumnezeu, de a ne abţine, de bună voie de la diverse activităţi. De aceea, spune Sf. Eferem Sirul că “A mânca ţine de legile firii, dar a posti ţine de libertate”. Cine se poate lăuda că mănâncă doar pentru că “aşa vrea el”? Noi mâncăm pentru că nu putem trăi fără hrană, voinţa noastră reiese din instinctul firesc, nu din libertate. Evident nu e nimic rău în a mânca, nu e nici un păcat, dar nici o virtute. Virtutea este doar rodul libertăţii. Postirea este alegerea liberă care ne aduce mai aproape de viaţa veşnică şi de Dumnezeu.
Latura sufletească a postului
“Scopul postului nu este numai de a face deosebiri între unele mâncăruri, ci de a disciplina trupul şi puterile sufleteşti, spre uşurare şi curăţire de păcate”, ne spune părintele Cleopa. Aşadar, nu este suficient să te abţii de la mâncarea de dulce.
Această înfrânare îţi atrage atenţia că trebuie să fii mai îngăduitor cu cei din jurul tău, să fii împăciuitor, mai iubitor, smerit. În perioada postului trebuie să te rogi mai mult, să îi ajuţi mai mult pe cei de lângă tine, să ocoleşti cât poţi păcatele, să nu mai judeci, să vorbeşti doar când trebuie şi cât trebuie.
Dar toate acestea trebuie făcute din inimă, nu cu forţa sau de ochii lumii, precum făceau fariseii.
Felurile postului
Postul poate fi de mai multe feluri:
– ajunare desăvârşită, când nu mâncăm şi nu bem nimic o zi întreagă;
– postul aspru sau uscat, când mâncăm numai spre seară mâncăruri uscate (pâine şi apă, fructe uscate, seminţe etc);
– postul obişnuit sau comun, când mâncăm la orele obişnuite, dar numai “mâncăruri de post”, adică ne înfrânăm de la “mâncărurile de dulce” (carne şi peşte, brânză, lapte, ouă, vin, grăsime);
– postul uşor (dezlegarea), când se dezleagă la vin, peşte, icre şi untdelemn, cum se prevede în Tipic, la anumite sărbători care cad în cursul posturilor de peste an.
– În Postul Crăciunului, în principal, nu se consumă carne, ouă şi brânză. În zilele de luni, miercuri şi vineri se mănâncă preparate fără ulei şi fără vin. Marţi şi joi se pot consuma atât untdelemn, cât şi vin. Sâmbăta şi duminica, până pe 20 decembrie, se consumă ulei, vin şi peşte.
– Dacă în zilele de luni, miercuri şi vineri se sărbătoreşte un sfânt mare, însemnat în calendar cu cruce neagră, se poate mânca untdelemn şi se poate bea vin; iar dacă va cădea hramul bisericii sau o sărbătoare însemnată în calendar cu cruce roşie, atunci se poate mânca şi peşte. Marţi şi joi se mănâncă peşte, untdelemn şi se bea vin, când cade în aceste zile vreun sfânt mare, hramul sau sunt sărbători cu cruce roşie.
– În Ajun se mănâncă doar seara grâu fiert îndulcit cu miere, fructe, covrigi sau turte din făină. În ziua de Crăciun se consumă de toate, dar cu măsură și treptat ca să se obișnuiască organismul cu o alimentație mai grea.
