Premiile savantilor trasniti

Anul acesta ceremonia de decernare a premiilor Ig Nobel s-a desfasurat saptamana trecuta in sala de teatru a celebrei universitati Harvard.
Premiul intai cu coronita in domeniul ingineriei a fost atribuit lui John Paul Stapp si George Nichols pentru munca depusa in incercarea de a descoperi originea celebrelor legi ale lui Murphy. „Dupa 15 ani de cercetari amanuntite, interviuri si sute de ore petrecute in arhive, am reusit sa descoperim originea celebrelor sintagme. Edward A. Murphy a existat, a fost pilot de incercare in armata americana. El a fost pilotul pe care s-au testat in premiera mondiala efectele fortei gravitationale asupra corpului uman, precum si modul in care se comporta acesta in cazul unei catapultari fortate din cockpit-ul unei aeronave de lupta. in incercarea de a elimina orice eroare, toate aceste teste erau pregatite cu mare minutiozitate pentru ca el era convins ca daca exista o cat de mica probabilitate ca un lucru sa iasa rau, atunci acest lucru se va intampla. Asa era el, mai carcotas. Vorbele sale au fost rostite in gluma de unul dintre comandantii sai intr-o conferinta de presa si asa au luat nastere deja celebrele legi ale lui Murphy”, a povestit John Paul Stapp in momentul in care a intrat in posesia premiului.
Premiul pentru fizica a fost atribuit unei echipe de cercetatori din Australia pentru senzationalul studiu privind fortele care trebuie invinse la incarcarea oilor din tarcuri in masinile speciale de transport. Ei au demonstrat ca activitatea in sine ar putea fi mult imbunatatita daca animalele ar fi tarate pe un gratar special construit din lemn, udat in prealabil.
Premiul pentru medicina a fost, de asemenea, adjudecat de o alta echipa de cercetatori, de aceasta data din Anglia, care au demonstrat stiintific faptul ca taximetristii londonezi au creierele mult mai bine dezvoltate decat cele ale cetatenilor de rand.
in domeniul chimiei, cercetarile lui Yukio Hirose de la Universitatea Kanazawa au fost recompensate cu un premiu pentru ca el a inteles pana la urma de ce statuile de bronz din orasul sau nu atrag porumbeii voiajori.
Premiul pentru literatura a fost insfacat de un american. John Trinkaus, scoala de Afaceri Zicklin din New York, a colectat timp de mai multi ani rapoarte academice despre anumite aspecte ale vietii, cum ar fi: de ce poarta tinerii sepci cu cozorocul intors la ceafa, care este procentul celor care se incalta cu pantofi de sport albi sau de alte culori sau care este procentul studentilor care urasc gustul verzei de Bruxelles.
Premiul pentru economie i-a revenit lui Karl Schwarzler, din Liechtenstein, pentru ca a gasit o bresa legislativa in constitutie si a demonstrat ca, cel putin la nivel teoretic, el isi poate inchiria intreaga tara pentru diverse obiecte de activitate, putand obtine incasari fabuloase.
Premiul pentru cercetari interdisciplinare a fost adjudecat de Stefano Ghirlanda, Liselotte Jansson si Magnus Enquist, de la Universitatea din Stockholm, pentru studiul „De ce prefera gainile oamenii frumosi?”.
Premiul Ig Nobel pentru Pace in 2003 a fost castigat de indianul Lal Bihari, pentru ca a continuat sa traiasca, desi, dintr-o regretabila eroare birocratica, el a fost declarat mort in urma unui cutremur. Organizatia infiintata de el – „Asociatia Oamenilor Morti” – functioneaza de aproximativ un an, iar lista membrilor sai este in continua crestere.
De-a lungul timpului au mai castigat premii, la diferite sectiuni, fel de fel de proiecte si realizari stiintifice, care mai de care mai ciudate si mai neconventionale. in 1996, un tanar din Danemarca a fost recompensat pentru ca a conceput un program de calculator care sa detecteze mersul unei pisici pe tastatura unui computer.
Un olandez si un belgian au castigat in 1996 un premiu pentru fizica deoarece le-a reusit un experiment inedit: au putut sa faca o broscuta sa pluteasca prin aer, cu ajutorul unor magneti gigantici. incurajati de reusita ei au incercat un alt experiment, al carui subiect a fost, pentru o perioada scurta de timp, un luptator de sumo. Demonstratia a fost efectuata pe viu, la numai cateva minute dupa momentul in care cei doi au fost premiati. Interesant este faptul ca au fost „amendate” si personalitati marcante ale vietii politice mondiale, in acest sens fiind demne de remarcat nominalizarea si desemnarea drept castigator in 1996, la sectiunea „Pace”, a presedintelui Frantei, Jacques Chirac. Acesta s-a „grabit” sa sarbatoreasca implinirea a 40 de ani de la tragedia de la Hiroshima printr-o serie intreaga de experiente nucleare in Pacific. Premiul nu a fost ridicat insa nici pana la aceasta ora.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE