TINEREȚEA ȘI CARIERA
Traian Băsescu s-a născut la data de 4 noiembrie 1951 în casa familiei sale, fiind moșit de cele două bunici. Mama sa, Elena, s-a născut în 1929 și a copilărit alături de opt frați în Basarabi. Tatăl său, Dumitru Băsescu, s-a născut în 1925 și era originar din satul Podu Hagiului, comuna Gorban, Iași, de profesie muncitor, selectat de Partidul Comunist Român pentru a absolvi o școală militară.
Dumitru Băsescu a terminat în 1949 cursurile Școlii de Ofițeri de la Sibiu, unde a fost coleg cu Victor Stănculescu și Vasile Milea, avansați în timpul regimului comunist la gradul de general, cu funcții cheie în guvernul Constantin Dăscălescu.
Tatăl și mama lui Traian Băsescu s-au cunoscut după ce tânărul ofițer Băsescu a fost repartizat în 1949 la Regimentul 18 de Tancuri din Basarabi.
În 1953 s-a născut Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu. În 1957 Dumitru Băsescu, în urma unei avansări, a fost transferat la o unitate militară din Iași. La Iași Traian Băsescu a terminat școala primară, iar primul an de gimnaziu l-a urmat la Liceul Costache Negruzzi.
În 1963 familia Băsescu se mută la Bacău datorită detașării tatălui său, colonel de armată, la o unitate din oraș. Acolo Traian Băsescu fost elev al Școlii Numărul 5 (Școala Generală „Alexandru cel Bun”) și al „Liceului Lucrețiu Pătrășcanu” (în prezent Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”).
Traian Băsescu a absolvit în anul 1976 Institutul de Marină Mircea cel Batrân din Constanța, Facultatea de Navigație, Secția Comercială. S-a căsătorit cu Maria Băsescu, cu care are două fete, Ioana, născută în 1977, și Elena, în 1980. În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.[7] Tatăl său, Dumitru Băsescu, a decedat în anul 2002, în urma unei afecțiuni cardiace, iar mama sa, Elena Băsescu, în anul 2010.
ACTIVITATEA POLITICĂ
Între 1981-1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. A fost membru al Partidul Comunist Român. După căderea comunismului a declarat că s-a înscris în PCR doar pentru a putea face carieră în marina comercială. În perioada 1984-1987 a fost comandantul petrolierului Biruința. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanța Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcție pe care a îndeplinit-o până la Revoluția din 22 decembrie 1989.
În primul guvern de după Decembrie 1989, Guvernul Petre Roman (1), a ocupat funcția de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor. A fost numit în funcția de ministru al transporturilor în guvernele Petre Roman(2) (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991) și Guvernul Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992). A făcut parte din consiliul de administrație al firmei Astra Vagoane Călători Arad, pentru o perioadă, în 1992.
La alegerile legislative din 1992 a fost ales deputat de Vaslui din partea FSN (1992 – 1996). În cadrul parlamentului a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților, pe durata întregului mandat.
În 1996 a fost director coordonator al campaniei electorale a lui Petre Roman, candidatul Partidului Democrat la președinția țării. Deși Petre Roman nu a intrat nici în turul al doilea, în urma victoriei lui Emil Constantinescu asupra lui Ion Iliescu, PDSR a pierdut puterea și s-a format o coaliție între CDR, PD și PNL. Astfel Traian Băsescu, care la alegerile parlamentare simultane câștigase și un mandat de deputat pentru PD în Vaslui (1996-2000) a fost numit din nou ministrul al transporturilor, de data aceasta în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998). A fost ministrul transporturilor și în guvernele Guvernul Radu Vasile (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999) și în Guvernul Mugur Isărescu (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000).
În iunie 2000, Traian Băsescu a participat din partea PD la alegerile pentru Primăria Municipiului București, câștigând mandatul de primar general, pe care l-a deținut până în decembrie 2004. După ce fusese președinte al Organizației Partidului Democrat al Municipiului București (2000 – 2001), în mai 2001 a câștigat președinția Partidului Democrat, înfrângânu-l în cadrul congresului pe Petre Roman. Mandatul de primar general a coincis cu guvernarea Adrian Năstase, stilul combativ al lui Traian Băsescu și desele conflicte cu majoritatea de stânga din Consiliul General al Municipiului București crescându-i notorietatea la nivel național.
Pe măsură ce se contura o candidatură a lui Adrian Năstase la prezidențialele din 2004 – Ion Iliescu nu mai avea dreptul să candideze din nou – Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, care reprezentau opoziția din parlament, au decis să formeze o alianță electorală. Astfel în 2003 devin co-președinți ai Alianței D.A (Dreptate și Adevăr) președinții celor două partide, urmând ca Theodor Stolojan să candideze pentru președinția țării, iar Traian Băsescu să fie numit premier. Din cauze neelucidate complet până astăzi, este anunțată într-o conferință de presă retragerea lui Stolojan, care este înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A. În decembrie 2004, Traian Băsescu reușește să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul se clasase de pe a doua poziție.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro