Prieteni fara grai: Nasterea naturala si nasterea asistata

Neonatologia este ramura medicinei care se ocupa cu studiul nou-nascutilor cu varste pana la 10 zile. Nou-nascutul este total dependent de mama, nu doar pentru alaptat, ci si pentru caldura, confort, incurajarea de a urina si defeca si in general de a-i insufla o stare generala buna. Sunt foarte utile informatiile pentru cazurile in care puii se nasc prin cezariana sau raman orfani.
In urma unei nasteri naturale, mama asista ea insasi puiul. Urmatoarele etape sunt parcurse de catre mama:
– lingerea si ingurgitarea membranelor fetale de pe gura si nas;
– lingerea corpului pentru mentinerea temperaturii corpului;
– ruperea prin muscatura a cordonului ombilical si
– incurajarea puiului sa suga.
Daca una din aceste etape nu este indeplinita, atunci este necesara asistenta puiului pentru a-i asigura supravietuirea.
Indepartarea membranelor fetale se face prin stergerea energica a puiului cu un prosop, avand grija in mod deosebit de zona nasului si a gurii.
Cordonul ombilical se va prinde cu o pensa sterila la aproximativ 4 cm de ombilic. Aceasta pensa se va indeparta dupa 10 minute, iar in cazul aparitiei hemoragiei se va ligatura restul ombilical.
Un pui sanatos aflat la temperatura camerei este activ si gaseste imediat mamelonul pentru a suge. Daca un nou-nascut are dificultati in a gasi provizii de lapte, gura sa se va plasa deasupra sfarcului. Prin apasarea pe ambele parti a sfar-cului si masarea glandei mamare, laptele este eliberat si puiul va putea sa se hraneasca.
In cazul in care mama respinge unul din puii ei, se recomanda frecarea puiului cu fluid placentar, pentru a ajuta mama sa-l poata recunoaste ca fiind al ei. Puiul va trebui monitorizat pentru a fi sigur de acceptarea sa si este hranit la fiecare 2-3 ore.
Cateodata, mama ataca puiul. In aceasta situatie este necesar ca mama sa fie tranchilizata pentru o scurta perioada de timp pana cand problema de indepartare este depasita.
Pe masura ce puii se hranesc, nivelul metabolismului lor creste, iar aceasta duce la marirea temperaturii corpului. Puiul a provenit din uter, acolo unde temperatura este constanta, a ajuns intr-un mediu cu temperatura variata. Deoarece puii au putina grasime subcutanata, rezistenta la frig este slaba, iar pierderea de caldura este mai mare la indivizii mici, care au un raport intre suprafata si greutatea corpului mai mare, ceea ce subliniaza importanta pastrarii constante a temperaturii corporale. Temperatura mediului inconjurator pentru primele 24 de ore trebuie pastrata la 30-33 grade Celsius, urmand a fi redusa la 26-30 grade Celsius, pe parcursul urmatoarelor 3-4 zile. Culcusul sa fie adecvat pentru adapostirea puilor. Conditiile corespunzatoare asigura o protectie crescuta la oscilatii de temperatura, contactul direct al puilor cu mama, reduce suprafata corporala prin care puii pot pierde caldura.
Un pui sanatos creste in greutate cu 5-10% pe zi. Inregistrarea zilnica a greutatii corpului asigura o monitorizare atenta a progreselor facute.
Temperatura scade in general la 36 grade Celsius la nastere, la 30 grade Celsius in primele ore, pentru ca apoi sa creasca la 38 grade Celsius pe parcursul primelor 7 zile. In mod normal, scurgerile nazale, auriculare, oculare sunt absente, prezenta lor anuntand imbolnavirea puiului. Un pui sanatos va fi activ, miscandu-se cu o mobilitate de invidiat.

Urmărește-ne pe Google News