Se întâmplă în România: un primar s-a plâns Consiliului pentru Combaterea Discriminării că el e discriminat pentru că are „calitatea de politician”!
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un recent raport al Parlamentului European atrage atenția asupra faptului că a crescut numărul de „revendicări lipsite de orice valoare juridică, în mod vădit nefondate” pe care politicienii le fac în instanțe, ca să îi oprească pe cetățeni sau ziariști să-și exercite controlul democratic. Și în România există un superlativ al numărului de acțiuni recente împotriva jurnaliștilor.
Cuprins:
Marți, 16 noiembrie, primarul Daniel Băluță a pierdut definitiv al patrulea proces cu jurnaliștii de investigație ai ziarului Libertatea. Sentința de la apel a fost aceeași de la fond: instanța respinge acțiunea politicianului „ca nefondată”.
Apelul a fost judecat la Secția a IV-a Civilă a Tribunalului București. Judecătoarele Ana Maria Garofil (președintă) și Elena Avrigeanu (membră) au decis să nu admită cererea de ordonanță prin care primarul sectorului 4 solicita „eliminarea temporară din mediul online” a unui articol din Libertatea.
<strong>Semnată de ziarista Cristina Radu, </strong><a href="https://www.libertatea.ro/stiri/primaria-sectorului-4-colegiul-mihai-eminescu-evacuat-lucrari-consolidare-3667796"><strong>relatarea</strong></a><strong> pe care politicianul o dorea eliminată se referea la faptul că „</strong><strong>Primăria Sectorului 4 a evacuat Colegiul Mihai Eminescu pentru a-l consolida, dar de aproape un an nu a făcut nimic”. </strong>
Cu o zi înainte, primarul pierduse încă un proces, pentru un alt articol. Sectorul 4 ceruse publicarea unui text elaborat de oficialități, prin care primăria susținea că ar fi corectat un interviu publicat în Libertatea. Instanța a refuzat cererea.
Tactica lui Daniel Băluță, primar și lider PSD Sector 4, este aceea de a trimite plângeri la instanțe, procurori și autorități după aproape orice text din Libertatea unde apare numele său. Așa a ajuns să intenteze peste 20 de acțiuni ziarului Libertatea. La acestea se adaugă alte demersuri făcute împotriva „România te iubesc” și Newsweek.
„În ce calitate consideră domnul Băluță că e discriminat?”. „În calitate de politician”
Tot marți, la sediul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) au avut loc audieri în două dintre cele trei plângeri pe care Daniel Băluță le-a făcut împotriva ziarului Libertatea la Consiliu.
La un moment dat, pe parcursul discuțiilor, Istvan Haller, membru în Colegiul de conducere, a întrebat-o pe avocata Adriana Nica, reprezentanta primarului, care este criteriul potrivit căruia „domnul Băluță apreciază că este discriminat?”.
<strong>Conform legislației, criteriul poate fi religios, etnic, de rasă, de clasă socială, convingeri, de boală sau alte criterii care nu sunt în mod expres numite. Avocata primarului a răspuns: „De politician”. </strong>
Oficialul CNCD a întrebat-o dacă „domnul Băluță apreciază că e discriminat” în calitate de membru al unui anume partid politic sau în calitate de politician, în general. „În calitate de politician”, a răspuns avocata Adriana Nica.
Consiliul va formula o decizie în perioada următoare, părțile având dreptul să trimită și concluzii scrise.
În momentul uciderii sale, jurnalista Daphne Galizia avea 47 de procese
Acum câteva zile, Parlamentul European a dezbătut un raport și a adoptat o rezoluție referitoare la „recurgerea nejustificată la acțiuni de drept civil și penal pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, ONG-urile și societatea civilă”.
<strong>Parlamentul</strong><strong> a amintit că, în octombrie 2017, momentul asasinării jurnalistei malteze Daphne Galizia, existau 47 de acțiuni civile și penale împotriva sa. Hărțuirea în justiție a jurnaliștilor precede, uneori, violențele fizice împotriva acestora. </strong>
Parlamentul European a exprimat nevoia de a stăvili SLAPP, ca tactică. SLAPP este compus din acțiunile intentate special pentru a hărțui cetățenii și jurnaliștii, ca să-i determine să nu se mai implice social. E vizată în special blocarea implicării cetățenești în cazuri de abuzuri sau corupție.
Acțiunea împotriva SLAPP nu este una simplă, conform specialiștilor cu care a discutat și Libertatea. Ea trebuie făcută fără să restrângă dreptul oricărui cetățean de a apela la justiție.
De aceea, Parlamentul se referă explicit la procesele cu „revendicări lipsite de orice valoare juridică, în mod vădit nefondate”, care sunt făcute „cu alte scopuri decât acela de a-și exercita în mod autentic un drept”.
Combinația procese civile - plângeri penale
Forul european arată că există cazuri în care politicieni sau funcționari ai statului folosesc zeci de acțiuni combinate și că „SLAPP devin tot mai sofisticate și mai eficace, una dintre tehnicile utilizate constând în inițierea de procese multiple împotriva aceleiași persoane sau pe același subiect”.
Ceea ce înseamnă că toate aceste procese trebuie să fie abordate simultan și în paralel de aceeași persoană, care trebuie să se apere, ceea ce crește costurile în mod disproporționat. Rezoluția Parlamentului European:
„Victimele SLAPP ajung să se confrunte cu acuzații în materie penală în timp ce simultan sunt acționate în justiție”, a mai semnalat Parlamentul European.
Și în raportul Comisiei Europene referitor la statul de drept în România se face referire la tactica de SLAPP. Printre alte exemple de jurnaliști și cetățeni hărțuiți, Comisia menționează cazul acțiunilor pornite de primarul Daniel Băluță împotriva jurnaliștilor Libertatea, concomitent în instanțe și prin depunerea de plângeri penale.
[pdf-embedder url="https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/11/slappa-9-2021-0292ro.pdf" title="Slapp_A-9-2021-0292_RO"]
