Primăria Oradea vrea să demoleze 90 de locuințe, ca să lărgească mai multe străzi din centrul orașului. „O dramă a oamenilor și un masacru arhitectural”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O asociație din Bihor a contestat în instanță Planul Urbanistic Zonal pentru centrul istoric al Oradei. Oamenii acuză că PUZ-ul va duce la exproprierea mai multor case din jurul centrului istoric fără să le ofere locuitorilor, unii dintre ei foarte în vârstă, o alternativă și distruge, pe de altă parte, aspectul orașului. O altă problemă pe care o reclamă este legată de „războiul” cu clădirile mici din centru, început de fostul primar liberal Ilie Bolojan, acum în fruntea Consiliului Județean Bihor. Cum a răspuns Primăria Oradea.
Cuprins:
- Ce este un Plan Urbanistic Zonal
- Obligă proprietarii să ridice mai multe etaje
- „Sunt și clădiri vechi, îți cade șandramaua dacă încerci să edifici”
- Primăria spune că ridicarea de noi etaje nu e obligatorie
- Explicațiile primăriei
- Se lărgesc străzile de la un sens la trei-patru benzi
- Vor fi demolate 90 de locuințe: „Unde se duc bătrânii?”
- Primăria: „Nu se poate indica o perioadă în care se vor realiza exproprieri”
- Ce spunea fostul primar despre clădirile mici: „Îi scoatem pe proprietari din zona de confort”
Primul termen de judecată a avut loc în 22 februarie, la Tribunalul Bihor, prilej cu care mai mulți susținători ai inițiativei au protestat în fața Palatului de Justiție din Oradea.
O zi mai târziu, instanța a respins suspendarea PUZ-ului, pe care o ceruse Consiliul Consultativ Cetățenesc (CCC) Bihor, asociația care a dat în judecată Primăria Oradea. Avocata organizației, Crina Nicolaescu, a declarat pentru Libertatea că a făcut recurs.
„PUZ pentru zona construită protejată Oradea conține reglementări care sunt greu de înțeles, arbitrarii, la limita legii sau chiar în contradicție cu prevederile legale”, susține, într-un comunicat de presă, CCC Bihor.
Ce este un Plan Urbanistic Zonal
Planul Urbanistic Zonal al centrului Oradei a fost aprobat în ședința Consiliului Local în prag de Crăciun, în 21 decembrie. Cu câteva zile înainte, CCC Bihor a cerut primăriei să retragă PUZ-ul de pe ordinea de zi, dar fără succes.
Un plan urbanistic este un instrument de reglementare, un fel de lege a unei zone, a unui teren. PUZ-ul este important pentru că împiedică construirea haotică, impune ridicarea clădirilor doar la anumite dimensiuni sau cu anumite destinații.
Planul mai prevede, printre altele, procentul de ocupare a terenului, regimul de construire, distanțele clădirilor față de limita trotuarului și protejarea monumentelor istorice.
PUZ-ul este elaborat și propus de un investitor sau de autoritatea publică locală și este aprobat de consiliile locale ale orașelor.
Obligă proprietarii să ridice mai multe etaje
La Oradea, pregătirea Planului Urbanistic pentru centrul orașului a început în 2019, în mandatul liberalului Ilie Bolojan, acum președinte al Consiliului Județean Bihor. Câteva dezbateri publice și modificări și un vot mai târziu, PUZ-ul a intrat în vigoare de la 1 martie.
Proiectul are ca scop densificarea centrului, de a-l face mai compact prin mai multe direcții:
- creșterea în înălțime a clădirilor, dar în mod controlat;
- o altfel de împărțire pe zone, pentru o organizare mai bună;
- parcări publice mai multe;
- mutarea traficului din centrul istoric în jurul lui.
Una dintre principalele modificări pe care le aduce PUZ-ul centrului istoric al Oradei este impunerea unei înălțimi minime obligatorii pentru clădiri, alături de înălțimea maximă admisă.
Astfel, limita minimă obligatorie este dată de condiția de a nu exista o diferență mai mare de un nivel față de înălțimea de referință, adică de cea mai înaltă clădire de pe stradă.
„Sunt și clădiri vechi, îți cade șandramaua dacă încerci să edifici”
Asociația spune că impunerea unei înălțimi minime îi va obliga pe proprietarii de clădiri să adauge noi etaje.
„Este foarte aiurea și totul se rezumă la bani: dacă ridici niveluri, crește suprafața construită și atunci plătești impozit mai mare”, spune avocata Crina Nicolaescu pentru Libertatea.
„Trebuie să ținem cont că sunt și clădiri vechi în centrul istoric, pe care e greu să le edifici. Îți cade toată șandramaua. Asta, pe lângă faptul că nu oricine are posibilitatea financiară de a face asta”, mai spune avocata.
Primăria spune că ridicarea de noi etaje nu e obligatorie
Proiectul PUZ-ului a tot fost în dezbatere publică din 2019, de la întocmirea lui. La finalul anului trecut, primăria a publicat concluziile și răspunsurile la sugestiile și reclamațiile orădenilor.
Instituția spune că supraetajarea nu va fi în niciun caz obligatorie pentru actualii proprietari de locuințe din centrul istoric, ci se referă doar în cazul construirii de noi clădiri sau de extindere pe verticală a unui imobil.
„Se introduce obligativitatea conformării înălțimii clădirilor amplasate pe frontul de stradă la înălțimea minimă introdusă pentru sporirea coerenței imaginii urbane din zona centrală. (...) Supraetajarea nu este obligatorie pentru niciun proprietar. Obligativitatea alinierii la un regim de înălțime minim se referă doar în cazul construirii/extinderii unui imobil”, a transmis Primăria Oradea.
Explicațiile primăriei
Dar ce înseamnă, mai exact, extinderea unui imobil? Măsura se va aplica și celor care vor să-și adauge o cameră sau își fac un garaj lipit de casă?
Nu este neapărat cazul, spune Primăria Oradea, într-un răspuns la solicitarea Libertatea. Problema stă în ceea ce se vede la o clădire la front, adică din stradă.
Instituția atrage atenția, în primul rând, că orice modificare, restructurare sau extindere a unei clădiri trebuie făcută astfel încât să respecte aspectul arhitectural al construcției. Adică nu sunt permise corpuri noi de tipul garaj sau depozit care pot avea „caracter de parazit” prin care să strice „imaginea istorică tradițională a gospodăririi zonei”.
Însă dacă cineva vrea să-și construiască o anexă în curte, un alt corp, un garaj, o bucătărie de vară sau o altă cameră, nu este obligatorie supraînălțarea, spune primăria. Acest nou corp trebuie să respecte elementele arhitecturale are restului de clădire, lucru ce va fi dovedit prin documentația aprobată de autorități. Dacă nu respectă pe hârtie, primăria pur și simplu nu va aproba extinderea.
Ridicarea unor etaje pentru a alinia clădirea la înălțimea minimă de pe stradă se impune, în cazul clădirilor existente, doar în cazul în care se face extinderea la stradă.
„Dacă se dorește construirea unei anexe în curte, cu respectarea recomandărilor inserate mai sus, fără a se interveni asupra volumetriei clădirii de la front, nu se pune problema obligativității conformării înălțimii clădirii amplasate pe frontul de stradă la înălțimea minimă”, punctează primăria.
Se lărgesc străzile de la un sens la trei-patru benzi
O altă schimbare importantă adusă de PUZ este legată de supralărgirea unor străzi. Pentru că asta implică demolarea mai multor clădiri, care conțin și locuințe.
Este vorba despre străzile Plevnei, Evreilor Deportați, fostă Sucevei, și Avram Iancu, aflate la limita centrului istoric. Plevnei ar urma să aibă, spre exemplu, patru benzi, de la una, cât are acum. Pe aceste străzi sunt în general case locuite, unele cu grădină, dar și magazine mici - clădiri, în mare parte, pe maximum două-trei etaje. Toate astea vor dispărea pentru a face loc traficului auto.
Orădenii critică faptul că lărgirea străzilor nu este fundamentată de studii de trafic și de impact și că este în contradicție cu ce a promovat primăria în ultimii ani, și anume pietonalizarea.
„Pe de o parte, sunt pietonalizate unele străzi din zona centrală pentru reducerea poluării și încurajarea mobilității lente (pietoni, biciclete), pe de altă parte se fac exproprieri și demolări la distanțe mici (100-700 m) de zona pietonală pentru lărgirea tramei stradale pentru trafic auto”, spune ONG-ul care a chemat primăria în instanță.
„Pietonalizezi într-o parte și demolezi case puțin mai încolo pentru a rezolva o așa-zisă problemă de trafic? Nu este logic”, spune și avocata Crina Nicolaescu în discuția cu Libertatea.
Lărgirea drumurilor are scopul de a muta traficul din centrul istoric în jurul lui, printr-un „inel de circulație fluentă”, astfel încât să ocolească zona centrală.
Vor fi demolate 90 de locuințe: „Unde se duc bătrânii?”
În urmă cu doi ani, instituția dădea asigurări că nu se vor face demolări și exproprieri.
„Reglementările de Zonă Centrală Protejată impun niște restricții în zona străzii Sucevei, în așa fel încât eventualele investiții care s-ar face în această zonă până la realizarea proiectului de lărgire să fie făcute luând în calcul retrageri de la aliniamentul actual, astfel încât să nu se necesite exproprieri în anii următori”, spunea atunci primăria.
Asociația Consiliul Consultativ Cetățenesc Bihor atrage însă atenția că exact de asta este nevoie pentru lărgirea străzilor.
Vor fi demolate zeci de clădiri, printre care și aproximativ 90 de locuințe, iar în jur de 350 de orădeni vor fi nevoiți să-și găsească un alt acoperiș deasupra capului.
„Oamenii care au case acolo vor fi expropriați, vor primi niște despăgubiri și va pleca fiecare care încotro. Tinerii se vor descurca, dar cu cei în vârstă ce facem? Unde se duc bătrânii?”, spune avocata asociației, care estimează că vor fi demolate în jur de 90 de locuințe.
„Întregul PUZ este o dramă a oamenilor și un masacru arhitectural”, conchide Crina Nicolaescu.
Primăria: „Nu se poate indica o perioadă în care se vor realiza exproprieri”
Într-un răspuns pentru Libertatea, Primăria Oradea arată că nu poate indica dacă și când vor avea loc aceste exproprieri, însă spune că, atunci când se va întâmpla, oamenii vor primi despăgubiri, conform legii.
Autoritatea locală mai atrage atenția că este foarte posibil ca unele soluții propuse prin PUZ să fie modificate în următorii ani, inclusiv cele privind exproprierile de pe străzile Avram Iancu, Plevnei și Evreilor Deportați.
„Este important de reținut că prin lege nu se instituie posibilitatea efectuării unor exproprieri printr-un plan urbanistic zonal, scopul acestui act administrativ fiind cu totul altul. Există și posibilitatea ca unele soluții propuse prin acest PUZCP să fie modificate în viitor prin alte documentații de urbanism. Având în vedere că PUZCP are un obiect distinct, nu se poate indica o perioadă în care se vor realiza exproprieri”, explică primăria.
Ce spunea fostul primar despre clădirile mici: „Îi scoatem pe proprietari din zona de confort”
L-am contactat pentru mai multe explicații și pe președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, dar acesta ne-a îndrumat către primărie, spunând că instituția pe care o conduce nu are nicio legătură cu PUZ-ul pentru centrul istoric al Oradei. Acesta a fost întocmit în mandatul său.
Presa locală scria, în 2019, că Bolojan a pornit un „război” contra clădirilor mici și a celor nealiniate frontului stradal. Fostul primar spunea: „Încercăm să scoatem din zona de confort proprietarii de clădiri cu o valoare mult sub cea a terenului pe care sunt amplasate”, potrivit ziarului Bihoreanul.
Totul, cu scopul de a atrage investiții.
Ridicarea regimului de înălţime, supraînălţarea, acolo unde se pretează, sau construirea de imobile noi pot genera un volum de investiţii de sute de milioane de euro.Ilie Bolojan, în 2019:
Conform studiului care a stat la baza PUZ-ului, citat de Bihoreanul, supraînălţarea unei clădiri de 571 de metri pătraţi pe un singur etaj la două etaje și mansardă va crește suprafaţa proprietăţii la 2.055 mp. Implicit, i-ar crește și valoarea: de la 1,3 milioane de lei la 9 milioane de lei. Dacă proprietarul investește 3,5 milioane de lei în clădire, va obţine un profit de 4,2 milioane de lei în cazul vânzării sau un venit anual de 315.000 de lei în cazul închirierii.
În această luptă, Bolojan a introdus la un moment dat și un proiect, unic în țară, prin care voia să supraimpoziteze clădirile scunde din centrul istoric. Fostul edil voia să determine proprietarii a peste 90 de clădiri să construiască din banii proprii unul sau mai multe etaje în plus, astfel încât înălțimea tuturor construcțiilor din zonă să fie unitară. Dacă nu se conformau, urmau să plătească un impozit cu 50% mai mare.
Hotărârea de Consiliu Local a fost atacată în instanță de prefect și a fost anulată, potrivit Adevărul.
