Primul atentat cu bombă cu ceas din lume | Se împlinesc 96 de ani de la explozia din Senatul României în urma căreia au murit ministrul Justiţiei şi doi parlamentari

Evenimentul s-a petrecut în condiţiile în care, după Primul Război Mondial, comuniştii preluaseră puterea în Rusia, iar Basarabia, Bucovina şi Transilvania deveniseră părţi ale României Mari. Membrii grupului de terorişti, Saul Osiasis, Leon Lichtblau şi Max Goldstein, ultimul fiind şeful, erau, de fapt, comisari bolşevici.

Regimul sovietic dorea să creeze un partid comunist în Regatul României şi să instaureze apoi o stare de revoltă şi de anarhie, prin mai multe atentate. După producerea acestora, comuniştii urmau să acapareze puterea, ţara noastră devenind astfel statsatelit al Uniunii Sovietice.

Max Goldstein era bârlădean şi a lucrat o perioadă ca funcţionar comercial, apoi s-a mutat la Bucureşti şi a devenit apropiat al cercurilor comuniste. A evadat din închisoarea în care ispăşea o condamnare de 10 ani şi a ajuns la Odessa, unde exista un centru al serviciilor secrete bolşevice şi de unde s-a întors la Bucureşti cu bani şi instrucţiuni primite de la celula teroristă sovietică în cadrul căreia se pregătise.

Ministrul de interne a scăpat

În noiembrie 1920, Max Goldstein a pus în aplicare prima instrucţiune: a atentat la viaţa ministrului de interne Constantin Argetoianu, un duşman neîmpăcat al ideii de comunism.

Recomandări

EXCLUSIV. PNRR-ul avansează în ritm de melc. Zeci de restanțe ale Guvernului Ciolacu. România riscă să piardă miliarde de euro

O bombă plasată pe linia ferată, între staţiile Chitila şi Ciocăneşti a distrus jumătate din vagonul cu care călătorea Argetoianu. Numai viteza scăzută a garniturii care părăsea gara Chitila i-a salvat viaţa ministrului.

Max Goldstein s-a apucat imediat să lucreze la “maşina infernală“, cum a fost botezată în epocă bomba cu ceas pe care teroristul a plasat-o pe 8 decembrie în sala de şedinţe a Senatului.

În urma detonării acesteia au murit ministrul justiţiei Dimitrie Ghica, senatorul Demetriu Radu şi senatorul Spirea Gheorghiu. Printre răniţi s-a numărat şi Constantin Coandă, preşedintele Senatului.

Max Goldstein a fost prins abia în octombrie 1921. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă şi a murit de pneumonie în 1924, în închisoarea de la Doftana.

A făcut dispozitivul din două obuze şi un ceas deşteptător

Max Goldstein le-a povestit anchetatorilor cum a realizat bomba artizanală, din două obuze de calibru 75 de milimetri, un ceas deşteptător, două brichete şi sârmă de la reţeaua electrică.

Atunci când ceasornicul a sunat, sârmele legate de limba care bătea clopotele deşteptătorului au declanşat butoanele brichetelor suprapuse, s-a produs o flacără care a aprins două fitiluri, legate, la rândul lor, de detonatoarele obuzelor. Când flacăra a ajuns la acestea, s-a produs explozia.

Recomandări

România, între țările care vor pierde zile de vreme confortabilă în următorii ani. Balcanii, zona cea mai afectată din Europa de schimbările climatice

De-a lungul istoriei, în ţara noastră au fost asasinaţi trei premieri

Barbu Catargiu (foto dreapta) a fost una dintre ilustrele figure ale politicii româneşti din secolul al XIX-lea. Jurnalist şi politician român de succes, Catargiu a ocupat funcţia de prim-ministru al României până pe data de 20 iunie 1862, când a fost asasinat. Misterul uciderii sale a rămas neelucidat până astăzi.
I.G. Duca (foto stânga) a fost împuşcat pe 29 decembrie 1933, pe peronul gării Sinaia. Trei legionari au tras asupra sa 5 gloanţe. La puţin timp după atentat, asasinii s-au predat autorităţilor, motivând uciderea prim-ministrului prin faptul că acesta decisese dizolvarea Gărzii de Fier.
Armand Călinescu (foto dreapta), fost membru ţărănist, devenise omul de încredere al lui Carol al II-lea, care-l numise prim-ministru. A fost ucis de legionari pe 21 septembrie 1939, din cauza implicării sale în moartea lui Zelea-Codreanu, conducătorul Mişcării Legionare, în 1938.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro