Primul campion din lume a fost un bucatar

Vineri, 8 august, a debutat in mod oficial, in Beijing, capitala Chinei, cea de-a 26-a editie a Olimpiadei de Vara, varianta moderna. Originea competitiei se gaseste insa mult mai adanc in istorie, acum 2.800 de ani, in Jocurile Olimpice create de grecii antici in cinstea lui Zeus si botezate astfel dupa muntele Olimp, considerat salasul zeilor vechii Elade.

Prima editie a Jocurilor Olimpice, asa cum au fost ele create de catre grecii antici, s-a desfasurat, conform specialistilor, in anul 776 inainte de Hristos. Ele constau intr-o serie de competitii atletice la care participau doar barbatii de origine greaca si se desfasurau vara, din patru in patru ani, in zilele sarbatorilor lui Zeus, divinitatea suprema a grecilor antici, la sanctuarul Olympia, in partea de vest a Peloponezului.

Mentiunile istorice vorbesc despre existenta unei singure intreceri la prima editie a acelor Jocuri, denumita ‘stadion’, si care consta intr-o proba de alergare pe o distanta de aproximativ 200 de metri, cat insemna lungimea de stadion. Ea se desfasura aproape identic cu cea din zilele noastre, culoarele de alergare fiind delimitate si impartite prin jaloane in cinci parti egale. Castigator era desemnat cel care trecea primul de ultimul jalon, timpul realizat neavand pe atunci nici o relevanta. Primul ‘campion olimpic’ din istorie a fost, se pare, un bucatar, Koroibos, care a castigat alergarea din cadrul primei editii a Jocurilor.

Abia in anul 752 inainte de Hristos a fost introdusa cea de-a doua proba, ‘diaulos’, tot  una de alergare, dar care insuma doua lungimi de stadion sau, cu alte cuvinte, un tur complet al acestuia, echivalentul probei de 400 metri de acum. De-a lungul timpului au aparut competitiile de ‘pentatlon’ (care insuma cinci intreceri distincte: aruncarea discului, alergare, sari-tura in lungime, lupte si aruncarea sulitei) ‘pygmachia’ (adica, de box), ‘pankration’ – conside-rata cea mai dura competitie, asemanatoare artelor martiale mixte din epoca noastra, fiind permise toate loviturile, inclusiv asupra organelor genitale, si ‘hoplitodromos’ – proba de alergare in care atletii concurau pe o distanta de doua sau patru lungimi de stadion, imbracati in armura completa de lupta.

In ultima zi a Jocurilor Olimpice erau premiati invingatorii, avea loc ceremonia de inchidere, dar si banchetul dat in onoarea castigatorilor. La intoarcerea unui campion in orasul natal, zidurile cetatii erau daramate, pentru ca acesta sa poata intra glorios intr-un car triumfal. Ultima editie, in varianta ei antica, a fost in anul 392. In 394, imparatul roman Teodosiu I a desfiintat Jocurile.

La sfarsitul secolului al XIX-lea, la propunerea nobilului francez Pierre de Coubertin, traditia Jocurilor Olimpice a fost reinviata. Prima editie din perioada moderna a avut loc la Atena, in perioada 6 – 15 aprilie 1896. Contrar legendelor, proba de maraton nu a fost niciodata disciplina olimpica in vremea antichitatii.

Ea a fost introdusa abia in 1896, la Atena, primul invingator fiind grecul Spiridon Louis. Acesta a devenit erou national in Grecia, cu toate ca a fost singura cursa la care a participat in toata viata sa.

Se antrena cu vitelul in spate

Cel mai titrat atlet al antichitatii este considerat Milo din Croton. Acesta a castigat de sase ori consecutiv proba de ‘pankration’ a Jocurilor Olimpice, dintre cele mai dure competitii ale vremii, concurand pana aproape de varsta de 40 de ani. Legendele despre puterea lui incredibila spun ca in intervalul dintre doua editii ale Jocurilor purta in spate, zilnic, un vitel abia nascut, pana cand, in preajma noii Olimpiade, acesta se transforma deja intr-un taur matur. De asemenea, obisnuia sa provoace pe oricine ar fi dorit sa ii indoaie degetele mici de la maini, el tinand toate degetele desfacute. Nimeni nu a reusit aceasta performanta vreodata.

Victorios la box fara sa dea macar un pumn

Melankomas e considerat unul dintre cei mai neobisnuiti invingatori ai Jocurilor Olimpice antice. El a devenit campion olimpic la box, in ciuda faptului ca nu a dat niciodata vreun pumn, dar nici nu a incasat vreunul. Secretul consta in jocul de picioare prin care reusea sa se fereasca de lovituri, dar si in rezistenta fizica neobisnuita, ce ii permitea sa prelungeasca un meci si vreme de doua zile neintrerupt, pana cand adversarul se prabusea la pamant, epuizat.

Flacara s-a aprins prima oara in 1932

Steagul olimpic modern cu cinci cercuri inlantuite, semnificand cele cinci continente, a fost introdus la Olimpiada din 1908, de la Londra. Ideea tortei olimpice si a flacarii olimpice a fost pusa in practica pentru prima oara abia din 1932, la Jocurile Olimpice desfasurate in Los Angeles.

Femeile nu au avut voie sa participe pana in 1900

Participarea femeilor era interzisa la Jocurile Olimpice din antichitate. Acestea puteau totusi sa concureze intr-o competitie pentru ‘fete nemaritate’, dedicata zeitei Hera, sotia lui Zeus in mitologia greaca, si organizata in acelasi timp cu Olimpiada propriu-zisa. Prezenta lor a fost permisa abia la Olimpiada din anul 1900, de la Paris. Invingatorii din antichitate primeau ca premiu o ramura de maslin salbatic. Ajunsi in orasele lor, ei mai erau recompensati cu sume de bani uriase pentru acea vreme sau primeau mancare gratuita tot restul vietii.

Nadia, prima nota de 10 din istoria Olimpiadei]

La Beijing, Romania este prezenta pentru a 19-a oara la o editie a Olimpiadei de vara, prima participare fiind la cea din anul 1900, de la Paris. Tara noastra a fost reprezentata atunci printr-un singur sportiv, Gheorghe Plagino, la proba de tir. Dupa neparticiparea la patru editii, Romania a revenit la marea competitie cu ocazia Jocurilor Olimpice din 1924, desfasurate tot la Paris, cand a obtinut si prima medalie olimpica, de bronz, cu echipa de rugby.

De-a lungul timpului, sportivii romani au castigat un total de 284 de medalii, dintre care  82 de aur, 88 de argint si 114 de bronz. Cel mai premiat sport a fost gimnastica, unde Romania a obtinut 67 de medalii, dintre care 23 de aur.

Adevarata emblema a Jocurilor Olimpice in general, nu doar a Romaniei, a fosta marea campioana la gimnastica Nadia Comaneci – prima sportiva care a obtinut nota 10 din istoria Olimpiadelor, la editia din 1976, de la Montreal. Ea a castigat la cele doua editii ale Jocurilor Olimpice la care a participat 9 medalii, dintre care 5 de aur. De asemenea, canotoarea Elisabeta Lipa a obtinut 8 medalii, dintre care 5 de aur, participand la nu mai putin de sase Olimpiade.  

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE