Cum ne afectează încălzirea globală sănătatea. 10 probleme generate ori agravate de căldură
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schimbările climatice reprezintă „cea mai mare amenințare pentru sănătatea umană din istorie”, mult mai mare decât riscurile prezentate de virusuri și boli, arată Euronews, care citează statistici, studii și specialiști.
Cuprins:
Schimbările climatice trebuie tratate cu aceeași seriozitate cu care a fost tratată combaterea pandemiei de COVID-19, atrag atenție specialiștii. În caz contrar, sănătatea noastră se va degrada simțitor în următorii ani.
Iată ce probleme generează încălzirea globală.
1. Temperaturile mari, factor de risc cardiac
Valurile de caniculă vor deveni tot mai frecvente, pe măsură ce crește temperatura medie globală. S-a descoperit că temperaturile extreme ucid 5 milioane de oameni în fiecare an.
Când temperaturile sunt ridicate, problemele cardiace se acutizează, pentru că inima trebuie să pompeze mai puternic și mai repede pentru a se redistribui și a crește fluxul de sânge, ca să răcească organismul.
Persoanele cu boli de inimă sunt în special expuse riscului de insuficiență cardiacă și insolație pe vreme caldă.
2. Scade calitatea somnului
Un studiu din 2022 condus de Kelton Minor, de la Centrul pentru Știința Datelor Sociale al Universității din Copenhaga, a constatat că schimbările climatice, în sensul creșterii temperaturilor, duc la scăderea semnificativă a orelor de somn.
Pentru studiu au fost monitorizate 47.000 de persoane din 68 de țări.
Când a măsurat somnul participanților, Minor a descoperit că „în nopțile mai calde decât media, oamenii dorm mai puțin”. Acele nopți mai scurte de somn pe o perioadă prelungită duc în cele din urmă la efecte negative asupra sănătății.
Bătrânii, femeile și rezidenții din țările cu venituri mai mici sunt cei mai afectați.
3. Probleme respiratorii
Ozonul de la nivelul solului, care este periculos pentru sănătatea noastră, este produs atunci când poluanții emiși de surse artificiale, cum ar fi mașinile sau instalațiile chimice, reacționează în prezența luminii solare.
S-a descoperit că ozonul crescut la nivelul solului și particulele solide și lichide din aer, produse de surse naturale și artificiale, au dus la diminuarea funcției pulmonare, mai ales în cazul persoanelor expuse la factori poluanți încă din copilărie.
Principalele afecțiuni rezultate din poluarea aerului sunt: astmul bronșic, rinosinuzita, boala pulmonară obstructivă cronică și infecțiile căilor respiratorii.
În Canada, o femeie a devenit prima pacientă din lume diagnosticată ca suferind de „schimbări climatice”, după ce a dezvoltat dificultăți de respirație în timpul unui val de caniculă.
4. Boli renale
Deshidratarea generată de expunerea la căldură poate afecta rinichii, care depind de apă pentru a ajuta la eliminarea toxinelor din sânge, sub formă de urină. Când apa e pierdută prin deshidratare și nu există un aport suplimentar, urina conține o concentrație mai mare de minerale și toxine.
Acest lucru poate duce la formarea de cristale care pot deveni pietre la rinichi, având un impact negativ asupra funcției rinichilor și provocând diverse simptome dureroase, cum ar fi greață, dureri de spate și dificultăți la urinare.
La adulții în vârstă, ai căror rinichi s-ar putea să fie deja afectați, deshidratarea poate duce, în cazuri rare, chiar și la deces.
5. Alergii
Odată cu mărirea nivelului de CO2, care a crescut cu 9% din 2005 până azi (și cu 31% din 1950), a crescut și cantitatea de polen, ca urmare a ratelor mai mari de fotosinteză.
Acest lucru duce la agravarea simptomelor de alergie - rinoree, strănut, tuse, mâncărimea ochilor, cefalee.
6. Afecțiuni vasculare
Atunci când poluanții din aer ajung în fluxul sangvin, riscul de a dezvolta boli cardiace și circulatorii crește, pe măsură ce vasele de sânge, afectate de depuneri, se îngustează și se întăresc.
Un studiu efectuat în 2018 la Londra a constatat că, odată cu accentuarea poluării aerului, particulele intră în fluxul sangvin, îngroșând sângele și forțând inima să muncească mai mult pentru a-l pompa în tot organismul.
7. Probleme de fertilitate
Unul dintre efectele mai puțin cunoscute ale poluării aerului a fost studiat de dr. Gareth Nye, lector de anatomie și fiziologie la Universitatea din Chester, Marea Britanie, care cercetează impactul poluării aerului asupra fertilității.
„O lucrare care analizează 18.000 de cupluri din China a constatat că cei care sunt expuși unui nivel ridicat de poluare cu particule mici prezintă un risc cu 20% mai ridicat de infertilitate decât ceilalți”, spune Nye pentru Euronews Green.
El mai spune că, având în vedere că 30% dintre cupluri „se chinuie să aibă un copil și nu au nicio problemă cunoscută”, este important să privim poluarea aerului „ca o posibilă cauză”.
8. Malnutriție
Schimbarea tiparelor de precipitații, creșterea temperaturii oceanelor și evenimentele meteorologice extreme contribuie la malnutriția înregistrată în țările în curs de dezvoltare.
Malnutriția duce la o multitudine de complicații de sănătate: boli de inimă, cancer, diabet, tulburări de creștere.
Și în țările mai dezvoltate, penuria de alimente cauzată de schimbările climatice va determina creșterea prețurilor la alimente, iar oamenii vor putea face față crizei doar apelând la surse sărace în nutrienți, ceea ce va duce la obezitate și malnutriție, spun specialiștii.
9. Probleme psihice
Sănătatea fizică nu este singura afectată de schimbările climatice. În urma dezastrelor globale generate de vremea extremă, cum ar fi incendiile, inundațiile sau uraganele, problemele de sănătate mintală nu fac decât să se agraveze.
Privind uraganul Katrina din 2005, unul dintre cele mai grave dezastre din istoria Americii, s-a descoperit că cel puțin 90% dintre cei 8.000 de pacienți tratați după Katrina au suferit de anxietate pe termen lung.
Dacă cineva se confruntă cu nesiguranța alimentară, pierderea tuturor bunurilor și pierderea celor dragi, fără îndoială că va suferi în anii următori din cauza traumei suferite, care poate cauza tulburare de stres posttraumatic (PTSD) și se poate ajunge chiar și la sinucidere.
Anxietatea ecologică este, de asemenea, în creștere, în special în rândul tinerilor care se simt descurajați de perspectivele lumii lor viitoare. Un studiu global publicat în 2021 a constatat că 60% din 10.000 de tineri din țări din întreaga lume se simt foarte sau extrem de îngrijorați de schimbările climatice.
10. Intoxicație cu microplastic
Microplasticul, bucăți extrem de mici de resturi de plastic găsite în mediul înconjurător, se găsește și în corpul uman. În martie, au fost descoperite pentru prima dată astfel de nanoparticule în sânge uman.
Este vorba despre plastic folosit pentru a face sticle, ambalaje și pungi de cumpărături.
Oamenii de știință se tem că aceste nanoparticule pot ajunge în organele noastre prin fluxul sangvin. S-a descoperit că bebelușii au de 15 ori mai multe microplastice în fecale decât adulții, cel mai probabil ingerate de la obiectele din casă.
Există cercetări în desfășurare cu privire la efectele microplasticului asupra sănătății umane.
Foto: Agerpres
